Archives for

INTERVIU: Adrian Iorgulescu despre SIMN 2019

Președintele UCMR, Adrian Iorgulescu, despre SIMN 2019

Interviu realizat pentru Radio România Muzical și difuzat în data de 18 mai 2019

Începând de duminică, 19 mai, se derulează o nouă ediție a festivalului Săptămâna Internațională a Muzicii Noi. Programul de anul acesta își propune să aducă în lumină muzica franceză contemporană, alături de creația tinerilor interpreți și compozitori români. Seria de evenimente este organizată de Ministerul Culturii și Identității Naționale, Uniunea Compozitorilor și Muzicologilor din România, Societatea Română de Radio și Universitatea Națională de Muzică din București, cărora li se alătură  Institutul Francez și Ministerul Afacerilor Externe. Am discutat despre programul SIMN 2019 cu președintele UCMR, compozitorul Adrian Iorgulescu 

Ediția de anul acesta a festivalului SIMN este dedicată și se desfășoară în strânsă legătură cu sezonul România-Franța. Cât de importantă este perpetuarea schimburilor culturale de acest tip?

Este în tradiția festivalului să intersectăm muzica noastră contemporană cu a altor compozitori europeni, nord-americani, asiatici și nu numai. Invitația pe care am făcut-o și care este onorată ne prilejuiește acest contact direct cu compozitorii; în plus, sunt invitați și muzicologi – există și o sesiune de comunicări referitoare la muzica românească și muzica franceză și, mai ales, la intersecțiile stilistice, tehnice, între compozitorii noștri și compozitorii francezi. Am avut o colaborare bună cu Ministerul Afacerilor Externe și de asemenea, cu Institutul Cultural Francez. Aceste schimburi se fac în prelungirea centenarului pe care l-am sărbătorit în decembrie, anul trecut, cunoscându-se relațiile istorice și culturale speciale dintre România și Franța.

Care ar fi câteva evenimente pe care le recomandați publicului SIMN?

Concertul de deschidere care se ține la Ateneul Român, cu lucrări românești. E vorba de orchestra Concerto a Universității de Muzică din București, dirijată de Bogdan Vodă. Sunt foarte multe concerte de muzică de cameră. Între altele aș menționa formația Archaeus, formația Contraste și alte formații cunoscute, cum ar fi devotioModerna, dar și grupuri care vin pentru prima dată la București, cum este ansamblul Atem. De asemenea aș menționa și cvartetul Gaudeamus din Brașov.

La Sala Radio, un moment foarte așteptat din programul acestei ediții este corul de smartphone-uri adus în SIMN de Bernard Cavanna.

Este o mână întinsă către tehnologie, pentru că ceea ce face Cavanna acolo este să ia diferite sunete produse pe telefoane, pe smartphone-uri sau pe alte asemenea device-uri, pe care le utilizează și le orchestrează. Este, dacă putem spune așa, un insert tehnologic în lumea muzicii contemporane. Rezultatele, de obicei, sunt destul de neașteptate, chiar și pentru autor. Am să închei această enumerare cu concertul filarmonicii, unde sunt prezentate, printre altele, mai multe lucrări românești, dintre care aș sublinia Simfonia a III-a de Tiberiu Olah.

În 24 mai, la Sala Radio, vom putea asculta, în primă audiție, cantata pe care o semnați, Răscruce de timp. Cum ați descrie în câteva cuvinte această lucrare?

Lucrarea este dedicată Centenarului Unirii; de aici vine și denumirea de Răscruce de timp. Lucrarea este scrisă pentru cor mixt și orchestră, pe versuri proprii și, prin aceasta, încerc să creez o perspectivă asupra evenimentului de atunci, evident, dintr-o viziune componistică modernă. Și eu sunt curios care va fi rezultatul. Sper să am o colaborare la nivelul așteptărilor mele cu Orchestra Națională Radio și Corul Academic Radio.

Interviu realizat de Ana Diaconu

CRONICĂ: O simfonie a vortexurilor sonore

Timişoara

Adela Cocoş: O simfonie a vortexurilor sonore

Gândit pe structura unei simfonii, cu patru părți, acest recital care a avut loc pe scena Filarmonicii „Banatul” din Timișoara în data de 6 mai 2019 a adus laolaltă muzica și artele vizuale.

Interpreții acestui concert au fost Vlad Alecsandru Colar – flaut, Cristian Miclea – clarinet, Cristina Mălăncioiu – vioară, Darius Tereu – violoncel și Victor Andrei Părău – pian, membrii ai ansamblului Atem, un ansamblu dedicat interpretării muzicii noi.

În ceea ce privește artele vizuale, am asistat la o tulburătoare suprapunere a muzicii cu proiecția video – formată din 300 de microfilme – forme „ce au fost aduse în relație cu micro, macro și mezocosmosul”, concepute de artistul și profesorul universitar Gabriel Kelemen. „Muzica este un act non-verbal, iar sunetul, la nivelul percepției/emoției sufletești, este legătura dintre simfonie și materialul vizual.” ne spunea Gabriel Kelemen la începutul concertului.

Foto: Liana Toma

Acest recital, în care au fost prezentate patru piese a patru compozitori diferiți, a reprezentat și o călătorie prin diferite culturi și continente (asiatic, european, euro-asiatic și american), redând astfel atât o paletă largă de tehnici componistice, dar surprinzând și căutările spirituale ale compozitorilor. Spațiul liniștit, calm, atmosfera potrivită pentru o simfonie a vortexurilor sonore, a fost creată prin lipsa aplauzelor între cele patru piese, exact ca la o simfonie clasică, pentru ca ascultătorul să poată fi purtat pe drumurile unei călătorii experiențiale. Totuși, pentru o mai puternică legătură creată între ascultător și interpret, ar fi fost mai potrivit un spațiu mai intim, care ar fi ajutat la sublinierea acestui detaliu.

Foto: Victor Părău

Recitalul a debutat cu lucrarea compozitorului japonez Toshio Hosokawa, Stunden-Blumen. Hommage a Olivier Messiaen, interpretată la clarinet, vioară, violoncel și pian, piesa reprezentând prima parte a simfoniei vortex, reprezentarea vortexului muzical–auditiv fiind redată grafic prin „arhetipuri dinamice, meandre sub forma unor unde staționare și statice”(Gabriel Kelemen). Începutul lucrării, prezintă nucleul piesei printr-o notă ținută la vioară. Acest nucleu cât și intrarea fină a fiecărui instrument în dialogul muzical, ne-a dus cu mintea la începuturile și originea timpului, la forma primordială ce a dus la tot ce este acum în jurul nostru. Astfel, efectele sonore imaginate de compozitorul japonez au introdus profund ascultătorul în imaginea vizuală din proiecția multimedia.

Nataraja pentru flaut și pian, de Jonathan Harvey, a continuat Simfonia vortex, creând un spațiu plin de viață. De asemenea, ne-a dus cu gândul la apă și la fluctuațiile care pot apărea în „spațiul lichid”, ca un foc viu, foc ce poate să aducă viață, s-o transforme, și să o distrugă. Diferitele tehnici instrumentale neconvenționale au putut foarte bine să ne conducă în starea de simțire a puterii formatoare și transformatoare de viață. O liniștire a liniei melodice a creat senzația de „topire a vieții, când flautul, cu sonorități transparente, a condus discursul muzical către finalul piesei.

Sofia Gubaidulina, compozitoarea celei de-a treia lucrări – Dancer on a Tightrope pentru vioară și pian, aduce în lumină noi tehnici de compoziție, prin folosirea unor noi procedee instrumentale extinse. Pentru a produce sunetele și a scoate la iveală vibrațiile corzilor în planul acut, pianistul a folosit tehnica corzilor frecate cu un pahar. Piesa a debutat cu vioara, apoi a intervenit și pianul, pentru ca apoi să existe un dialog între cele două instrumente. Cu mult talent Sofia Gubaidulina ne-a sugerat plăsmuirea formei inițiale, treptat, mergându-se din registrul grav spre registrul acut – recurgând la simbolul scării. Au existat două planuri sonore, unul calm-vibrant, și un plan agitat, plin de culoare. Aceste planuri sonore ne-au purtat spre tensiunea unei simfonii care te duce pe culmi negândite ci doar simțite, trăite. Aceste trăiri, pe care compozitoarea reușește să le aducă la viață, este posibil să provină din lumea plină de suferință, de pericol, de neprevăzut în care ea a trăit, datorită faptului că a refuzat orice cenzură pe care sistemul comunist din Rusia a încercat să i-o impună. Vortexul vieții este reprezentat de Credință, cea care dă și firul conducător al piesei, pentru care această luptă a vieții merită trăită și înfruntată.

Ultima parte a simfoniei vortex îl aduce în prim plan pe compozitorul american George Crumb cu piesa Eleven Echoes of Autumn pentru flaut alto, clarinet, vioară și pian. O piesă plină de noutăți, tehnicile extinse din piesa precedentă sunt continuate aici prin combinații timbrale deosebite, prin fluieratul interpreților, prin rostirea șoptită de către interpreți a unui citat de Federico Garcia Lorca, prin flajolete în pizzicato ale viorii. Pianul este cel care debutează cu o temă, în care principiul rezonanței este primordial. Imaginile sonore create de cei patru muzicieni îndreaptă conștiința către micro și macro cosmos, iar auditiv ne duc spre imaginea contopirii acestor lumi. Apar ecouri ale altor tărâmuri, apar ecouri ale altor ființe și forțe ale pământului care ne duc spre căutările sufletești prin care fiecare om trece odată cu intrarea în vortexul vieții. Lucrarea are o structură ciclică, având pe parcurs o culminație care mai apoi se pierde în neantul vibrației primordiale.

Cu ocazia acestei exotice întâlniri ale muzicii cu artele plastice, o inedită suprapunere a vortexurilor sonore recreate de membrii ansamblului Atem cu arhetipurile vizuale surprinse de Gabriel Kelemen, spectatorul a fost purtat într-o călătorie, care, poate, i-a adus aminte de propria lui căutare interioară.

CRONICĂ: Isonul – tăcerea sacră a eternității

Timişoara

Adela Cocoş: Isonul – tăcerea sacră a eternității

[Fotografii: Darius Sala]

Luni seara – 15 aprilie 2019, în sala Orpheum a Facultății de Muzică și Teatru din cadrul Universității de Vest din Timișoara, studenții masteranzi din cadrul secției de muzică, alături de opt colegi din cadrul Facultății de Arte și Design (grafică și video), au prezentat publicului o seară dedicată muzicii contemporane.

Un lucru inedit pentru acest concert ce a stat sub titulatura „ISONUL – tăcerea sacră a eternității” a fost asocierea muzicii, atât instrumentale cât și vocale, cu arta grafică, alături de o proiecție multimedia care a completat tabloul vizual-auditiv. Lumina din sală a fost una difuză tocmai pentru a veni în sprijinul atmosferei care se dorea mai intimă, mai călduroasă și relaxantă.

Atmosfera muzicală creată încă de la prima piesă a fost construită cu atenție de către fiecare din muzicienii care au prezentat lucrări, atât individual cât și în duet sau cvartet. Printre compozitorii prezentați amintim pe Olivier Messiaen, Giacinto Scelsi, Jonathan Harvey, Luciano Berio, John Tavener cu piese compuse între anii 1935 și 1983. Aplauzele au lipsit între piese tocmai pentru ca atmosfera să nu fie ruptă – întreruptă, pentru a se păstra unitatea spectacolului, ca o viață care vine de undeva din Înaltul îndepărtat, apare în Prezentul fizic, iar apoi se desprinde treptat până la reintegrarea în imensul, Nemărginitul TOT.  Lipsa aplauzelor a dus la crearea tensiunii și la “gustarea” cât mai fină a sunetelor și a culorilor sonore prezentate.

Efectul nașterii sunetului din prima piesă – Olivier Messiaen – Vocalise- étude – în care soprana Roana Mihuț, acompaniată la pian de Zsuzsánna Bakos, parcă s-a jucat cu această formare a sunetului și a pătrunderii lui în zona noastră auditivă a deschis drumul trompetei, Paul Grosar interpretând cea de-a doua piesă a recitalului – Giacinto Scelsi – 4 pieces, care a adus mai apoi, în planul sonor, contraste dinamice ce ne-au scos din zona noastră de comfort. Atmosfera s-a restabilit în calm printr-un duet de voce și pian – Jonathan Harvey – Lullaby for the unsleeping, interpretat de Alexandra Radu și Zsuzsánna Bakos, duet ce ne-a reamintit de tihna unui cântec de leagăn.

Partea contrastantă a reapărut imediat, prin piesa interpretată de pianista Zsuzsánna Bakos, lucrare  puternic individualizată de acordurile disonante produse de pian, prin densitățile sonore care au dus la un efect puternic la nivel emoțional – Giacinto Scelsi – Action music – partea I. Durerea, puterea, măreția, dar și nesiguranța – ca stări sufletești – și-au găsit expresia sonoră  în clusterele pianului.

Lucrarea Harawi de Olivier Messiaen – partea a X-a – pentru voce și pian interpretată de Estera Madina și Victor Andrei Părău ne-a adus, din nou, cu picioarele pe pământ, calmând treptat atmosfera, pentru ca lucrarea Duetti de Luciano Berio pentru două viori, interpretată de Cătălina Căpătînă și Francesca Moldovan, să ne ducă treptat spre planul ISONULUI mult așteptat – ca atmosferă profundă -  printr-un caracter ritmic pregnant; notele repetate au condus conștiința ascultătorului înspre atmosfera liniștită și calmă, meditativă din piesa următoare: cvartetul vocal The Lamb de John Tavener. Acest cvartet vocal a fost interpretat de Anca Crăciunescu, Sabina Ștefănescu, Bogdan Aungurence și Ștefan Nechiti, dirijor fiind Eugenia Gyuriș.

Atmosfera a fost reîmbogățită cu ajutorul flautului și clarinetului, prin piesa Ko-Lho a lui Giacinto Scelsi, interpretată de Georgiana Groza și Octavian Plop, instrumente care au adus din nou în planul sonor disonanțe și contraste dinamice, ce ne-au readus aminte de zbaterile și tensiunea pieselor precedente, ca o pregătire pentru întoarcerea la Liniștea totală.

Finalul, prin prezentarea piesei Harawi a lui Olivier Messiaen – partea I- de către Csilla Toth și Victor Andrei Părău, a fost unul bine pregătit și parcă așteptat interior, ca o revenire la relaxare.

Panoul auditiv a fost foarte bine și ingenios completat de actul grafic de pe „coala de hârtie” (o pânză mare, albă), pe care studenții de la arte au îmbogățit-o prin diferite mișcări grafice, în ritm sonor, realizate în funcție de intensitatea, tensiunea, calmul, magnetismul, ritmul și culoarea ce reieșeau pe parcursul desfășurării muzicale, în timp real. Proiecția multimedia, un alt element cu o inedită senzație de curgere, a completat tabloul actului artistic. Bucuria sunetelor a fost una deplină datorită acestei curgeri și formări-transformări treptate a întregului act artistic produs și redat în fața ochilor noștri. Unitatea concertului a fost dată de împletirea armonioasă dintre calm-liniște și contrastele dinamice și sonore de pe parcursul lui.

Din partea Facultății de Arte şi Design au fost implicați în proiect studenții: Lisa Manolache, Teodora Marişescu, Aneta Gašpar, Vivien Fritz, Sânziana Gheorghe, Silviu Preda, Dana Dohotaru, Petru Jumanca.

Prin acest spectacol, captivant și creativ, studenții au primit un impuls din partea profesorilor coordonatori: conf. univ. dr. Gabriel Mălăncioiu – Facultatea de Muzică și Teatru, lect. univ. dr. Gabriel Almași – Facultatea de Muzică și Teatru și lect. univ. dr. Gabriel Kelemen – Facultatea de Arte și Design. Afișul și programul de sală au fost realizate de studenta Sânziana Gheorghe.

În cadrul acestui spectacol inedit s-a încercat crearea unor punți de legătură între diversele domenii ale artei, pentru a evita enclavizarea întâlnită des în spațiul cultural timișorean. Organizatorii și-au manifestat speranța ca aducerea laolaltă a expresiilor artistice din domenii diferite va crea un teren fertil pentru dezvoltarea unor viitoare proiecte sincretice, în care creativitatea tinerilor artiști să fie pusă în prim-plan.

SIMN 2019 – Program

Ediția din 2019 a festivalului ”Săptămâna Internațională a Muzicii Noi” (19-26 mai) va pune accentul pe muzica franceză contemporană și pe promovarea tinerilor interpreți și compozitori români. Organizatorilor tradiționali precum Ministerul Culturii și Identității Naționale, Uniunea Compozitorilor și Muzicologilor din România, Societatea Română de Radio și Universitatea Națională de Muzică din București li se vor alătura Institutul Francez și Ministerul Afacerilor Externe, prin Sezonul România-Franța 2019.

În acest sens, compozitori francezi de vârf vor fi invitați și lucrările lor vor fi prezentate în cadrul concertelor din ”Săptămâna Internațională a Muzicii Noi 2019”. De asemenea, cercetători francezi și români vor avea prilejul să dialogheze în cadrul simpozionului de muzicologie cu tema ”Gândirea muzicală de avangardă în Franța și România. Perspective și interacțiuni”, sub coordonarea prof. univ. dr. Valentina Sandu-Dediu.

Totodată, o lucrare simfonică inovatoare a compozitorului francez Bernard Cavanna, notoriu discipol al lui Aurel Stroe, va aduce în prim-plan un cor de smartphone-uri și o tehnologie de vârf dezvoltată la centrul Grame din Lyon, ce va fi prezentată pe scena sălii Radio, în compania Orchestrei de Cameră Radio și studenților Universității Naționale de Muzică din București. De asemenea, un film documentar despre Aurel Stroe, realizat în Franța în 2002, va fi proiectat în cadrul festivalului.

Pe de altă parte, eutopia sonoră este un alt concept central al acestui proiect. El se referă la o zonă sonoră ideală, bine aleasă și bine plasată în mentalul nostru, dincolo de epiderma obișnuinței. Eutopia se manifestă prin patru tematici: 1. Ulise (dincolo de cultură); 2. Matrix (dincolo de natură); 3. Gulliver (dincolo de istorie); 4. Nirvana (dincolo de sine). Fiecare dintre aceste patru tematici se diversifică în programe și proiecte, cuprinzând concerte simfonice, camerale, solistice și experimentale.

Concerte simfonice și vocal-simfonice vor fi susținute de Orchestra Națională Radio, Orchestra de Cameră Radio, Corul Academic Radio, orchestra Filarmonicii ”George Enescu”, orchestra ”Concerto” și corul Ricercare ale Universității Naționale de Muzică din București.

Alte manifestări concertante vor reuni ansambluri din București, din țară și din străinătate, precum Profil, Archaeus, Contraste, Clarino, Game, Atem, SonoMania, devotioModerna, Wahnsinn, PercussionEscu, 2×2, cvartetul de coarde Gaudeamus.

Dirijori precum Marijn Simons, Martin Malatray, Gheorghe Costin, Camil Marinescu, Tiberiu Soare, Bogdan Vodă, Mircea Pădurariu, Carmen Maria Cârneci, Simona Strungaru, Emil Vișenescu, Ciprian Țuțu, Florian Costea și soliști precum Barrie Webb, Marius Ungureanu, Ion Bogdan Ștefănescu,
Mihai Măniceanu, Mircea Marian, Andreea Iftimescu, Iustinian Zetea, Horia Maxim, Evelina Andrieș, Claudia Codreanu, Diana Dembinski Vodă, performeri ca Irinel Anghel, Cătălin Crețu și Fernando Mihalache, – vor prezenta un program atractiv, divers și incitant.

PROGRAMUL SIMN 2019:

Duminică, 19 mai 2019

• Ateneul Român, ora 19.00

NIRVANA (1)

Orchestra Concerto și Corul Ricercare
ale Universității Naționale de Muzică din București

Bogdan Vodă, dirijor
Florian Costea, dirijorul corului

Evelina Andrieș, harpă
Iustinian Zetea, bas-bariton
Horia Maxim, pian

George Balint: Ortus novorum Athenas (Ivirea Atenei) pentru harpă și orchestră (p.a.a.)
Nicolae Brânduș: Rugăciunea unui dac pentru bas-bariton, pian, orgă, cor și orchestra de coarde (p.a.a.)
Valentin Gheorghiu: Simfonia a II-a (p.a.a. a versiunii revizuite)

Luni, 20 mai

• Aula UCMR (Calea Victoriei 141), ora 17.00

ULISE (1)

Ansamblul Sonomania
Ștefan Diaconu, flaut, Valentin Ghita, oboi, Mihai Bădiță, clarinet, Mircea Grigore Lazăr, vioară, Eugen-Bogdan Popa, violoncel, Mădălina-Claudia Dănilă, pian

Director artistic: Diana Rotaru

Dirijor: Simona Strungaru

LUMINOUS

Daniela Terranova: Notturno in forma di rosa pentru flaut, clarinet, vioară, violoncel şi pian (p.a.r.)
Federico Gardella: D’autres arabesques pentru oboi şi pian (p.a.r.)
Jonathan Harvey: Flight Elegy pentru vioară şi pian
Josephine Stephenson: lignéchos pentru vioară, clarinet şi pian (p.a.r.)
Benedetto Boccuzzi: Otto lamenti pentru vioară şi ansamblu (p.a.a.)
Sungji Hong: Luminous Flux pentru ansamblu (p.a.r.)

• Sala ”George Enescu” a UNMB, ora 19.00

GULLIVER (1)

DOUBLE RECITALS

Tineri interpreți și compozitori români (I)

Ansamblul Clarino
Ciprian Melente, Bogdan Vasile, Bogdan Mavroean, Sebastian Antoneac, Dominic Mărtinaș, Tudor Poenaru, Claudiu Minea, Dragos Stancu, Mihai Cucu

Emil Vișenescu, dirijor si solist

Invitat: ansamblul de percuție Game (coordonare Alexandru Matei)

Vladimir Scolnic: The Ice Land (Țara de gheață) pentru octet (p.a.a.)
Menahem Zur: Discussions no. 6 pentru cvartet de clarinete și mediu electronic (p.a.a.)
Adina Dumitrescu: Vitrina cu figurine de sticlă pentru opt clarinete în sib
Diana Rotaru: Wonderland (1. White Rabbit, 2. Cheshire Cat, 3. Mock Turtle Blues) pentru clarinet solo și cvintet de clarinet (p.a.a.)
Sebastian Androne: Hakken pentru cinci clarinete (p.a.a.)
Cristina Uruc: Katabasis. Still Wandering pentru ansamblu de clarinet și percuție (p.a.a.)

***

PERCUSSIONescu: Irina Rădulescu & Răzvan Florescu (percuție)

“Bits of Romanian Beats”

Lucian Zbarcea: Toacatta (p.a.a.)
Diana Gheorghiu: Love and Die (p.a.a.)
Bogdan Pintilie: Eccentric Vibes (p.a.a.)
DanDe Popescu: Cave Dweller (p.a.a.)
Daniel Šimek: Head Echos (p.a.r.)
Bogdan Vodă: Clepsidre (p.a.a.)
Andrei Petrache: Vibraimba (p.a.a.)

Marți, 21 mai

• Aula UCMR, ora 17

ULISE (2)

“Diving within the Sound”

Ion Bogdan Ștefănescu – flaut
Mihai Măniceanu – pian

Xingzimin Pan: Kaidan
Edward Gregson: Aztec Dances
Doina Rotaru: Crystals
Ian Clarke: Hatching Aliens
Dan Dediu: Pastorale cynique
Mihai Măniceanu: Riffs and Solos

• Sala ”George Enescu” a UNMB, ora 19.00

GULLIVER (2)

Ansamblul Archaeus
Rodica Dănceanu (pian), Ana Radu (oboi), Ion Nedelciu (clarinet),
Șerban Novac (fagot), Marius Lăcraru (vioară), Anca Vartolomei (violoncel), Sorin Rotaru (percuție)

Mircea Pădurariu, dirijor

Adrian Pop: Invenzioni
Roman Vlad: Diptic brâncușian (p.a.a.)
Liviu Dănceanu: Memorialis
Dana Cristina Probst: Profond mirroir III (p.a.a.)
Nicolae Teodoreanu: Variațiuni – Varis
Invitat: Mihai Bucă (psalt)
George Balint: Regăsirea (p.a.a.)

Miercuri, 22 mai

• Aula UCMR, ora 17

GULLIVER (3)

Claudia Codreanu, mezzosoprană
Diana Vodă Dembinski, pian

Elena Apostol: Thunderstorm pe versuri proprii (p.a.a.)
Dumitru Capoianu: Două lieduri pe versuri de George Topârceanu)
- Plouă
- Vin țigăncile
Diana Dembinski Vodă: Scrisori, 3 lieduri pe versuri de Nichita Stănescu (p.a.a.)
Dan Buciu: Două lieduri (p.a.a.)
- Cancion para Ramirez (versuri de Valentin Petculescu)
- Motanul lui Petculescu (versuri de Dan Buciu)
Nicolae Coman: Două Lieduri
- Le feuillage (versuri de Victor Hugo)
- Le voyage (versuri de Charles Baudelaire)
Mihaela Vosganian: Da Capo al Fine – Cinci lieduri pe versuri de Rodica Stănculescu (p.a.a.)
- Arta fugii
- Lamento
- Melodia infinită
- Metafora oglinzii
- Da capo al Fine

• Radio România, Studioul ”Mihail Jora”, ora 19

MATRIX (1)

Orchestra de Cameră Radio

Cor de smartphone-uri
Marijn Simons, dirijor
Martin Malatray, dirijorul corului de smartphone-uri
Marius Ungureanu, violă

Marijn Simons: Chamber Symphony No.1 (p.a.r.)
Vlad Maistorovici: Icarus Torso – Studiu de concert pentru violă și orchestră (p.a.a.)
Doina Rotaru: Nymphéa pentru orchestră de cameră (p.a.a.)
Bernard Cavanna: Geek Bagatelles pentru ansamblu de smartphone-uri si orchestra (p.a.r.)

Concert realizat împreună cu Projets GRAME – CNCM Lyon

Joi, 23 mai

• Sala ”George Enescu” a UNMB, ora 17.00

NIRVANA (2)

2×2
Verona Maier, Lena Vieru Conta, piane
Alexandru Matei, Sorin Rotaru, percuție

Irina Odăgescu-Țuțuianu: Muzică pentru două piane și percuție
Geroge Crumb: Makrokosmos III – Music for a Summer Evening (p.a.r.)

• Ateneul Român, ora 19.00

ULISE (3)

Orchestra Filarmonicii G.Enescu

Camil Marinescu, dirijor
Ion Bogdan Ștefănescu, flaut

Dan Dediu: Elegia minacciosa (con Gnossienne-Mandala)
Mihaela Vosganian: Esențe – Concert pentru flaut și orchestră
Tiberiu Olah – Simfonia a III-a – ”Dacă treci râul Selenei…”

Vineri, 24 mai

• Radio România, Studioul ”Mihail Jora”, ora 19

GULLIVER (4)

Orchestra Naționala Radio
Corul Academic Radio

Gheorghe Costin, dirijor
Ciprian Țuțu, dirijorul corului

Barrie Webb, trombon
Mircea Marian, violoncel
Andreea Iftimescu, mezzosoprană

Maia Ciobanu: Concert pentru trombon și orchestră (p.a.a.)
Călin Ioachimescu: Concert pentru violoncel și orchestră
Christian Alexandru Petrescu: Trei poeme pentru mezzosoprană și orchestră (p.a.a.)
Adrian Iorgulescu: Răscruce de timp – cantată pentru cor și orchestră (p.a.a.)

• Studioul de Operă și Multimedia al UNMB, ora 21.30

MATRIX (2)

PROTOSONIC / A Performance Multimedia

Interpretează: duo Synthcordia
Fernando Mihalache (bayan)
Cătălin Crețu (electronics, live video processing)

Invitat: Mitoș Micleușanu (cercetare sonoră, videoart)

Fernando Mihalache: Artipic pentru bayan și electronics
Cătălin Crețu: Trilogia urmei: Richblick. Prosopopeea urmei. Restblick.
Micleușanu Mitoș: Precipitații / sinteză modulară & granulară / video
Ștefan Niculescu: Sincronie (remix)

Sâmbătă, 25 mai

• Sala ”Auditorium” a UNMB, orele 10-14

Simpozion Internațional de Muzicologie
în cadrul Sezonului România-Franța 2019

”Gândirea muzicală de avangardă în Franța și România. Perspective și interacțiuni.”

Coordonator: Valentina Sandu-Dediu
Moderator: Olguța Lupu

Etienne Kippelen (Université d’Aix-Marseille, Conservatoires de Paris et d’Aix-en-Provence): Musique française et roumaine: points de convergence à l’époque contemporaine

Valentina Sandu-Dediu (UNMB; New Europe College – Institute for Advanced Study): Constantin Brăiloiu and His Circle. Some French-Romanian Musicological Connections

Lucie Kayas (Conservatoire de Paris – CNSMDP): Les trois visages de Mica Salabert

François-Xavier Féron (CNRS, Ircam, Sorbonne Université): Gérard Grisey and the Impact of Musical Acoustics on the Emergence of Spectral Thought

Ana Diaconu (UNMB): Costin Miereanu’s contribution to Musique en Jeu

Nicolas Donin (CNRS, Ircam, Sorbonne Université): Who cares about graphic scores today? Questioning musical notation 25 years after Fuite et conquête du champ musical

Oana Andreica (Academia Națională de Muzică „Gh.Dima”, Cluj-Napoca): Let’s Play With Serres’s Handkerchief! Costin Miereanu’s Labyrinthes d’Adrien

Simpozionul se va desfășura în limbile engleză și franceză

• Studioul de Operă și Multimedia al UNMB
Ora 14.00-14.50

Filmul ”Aurèle Stroe” de Bernard Cavanna și Laurence Pietrzak (2002)

• Aula UCMR, ora 17.00

NIRVANA (3)

VORTEX SONIQUE

Ansamblul Atem (Timișoara)

Vlad Colar – flaut, Cristian Miclea – clarinet, Cristina Mălăncioiu – vioară, Darius Tereu – violoncel, Victor Andrei Părău – pian

Director artistic: Gabriel Malancioiu

Toshio Hosokawa: Stunden-Blumen. Hommage a Olivier Messiaen pentru clarinet, vioară, violoncel și pian
Sofia Gubaidulina: Dancer on the Tightrope pentru vioară și pian
Jonathan Harvey: Nataraja pentru flaut (piccolo) și pian
Karel Volnianski: Controversy pentru flaut, clarinet și vioară (p.a.a.)
Benjamin Attahir: Après l’ineffable pentru violoncel și pian  (p.a.r.)
George Crumb: Eleven Echoes of Autumn pentru flaut alto, clarinet, vioară și pian
• Sala ”George Enescu” a UNMB, ora 19.00

NIRVANA (4)

Trio Contraste (Timișoara)
Ion Bogdan Ștefănescu (flaut), Sorin Petrescu (pian), Doru Roman (percuție)

Octavian Nemescu : Duanegdia sau Dianegdua pentru flaut, pian, percuție, bandă, soprană și trombon (p.a.a.)
Invitați: Bianca Manoleanu (soprană), Barrie Webb (trombon)
Horst Lohse: Moments de passion pentru pian
Eva Wiener: Glacial Space pentru marimba
Eugen Wendel: Aulodia pentru flaut și bandă
Bogdan Vodă: Different Colours pentru trio (p.a.a.)
Corneliu Dan Georgescu: Byzantinische Suggestionen pentru trio (p.a.a.)

• Teatrul Apollo 111 (din Palatul Universul, Str Brezoianu 23-25), ora 21.00

MATRIX (3)

Irinel Anghel & Friends: DollCore Doll-Hall in Doll Moll. Declanșator de animare și dezanimare a corpurilor, vocilor, obiectelor și instrumentelor.

Genul: doll-hall, Stilul: dollcore, Tonalitatea: doll moll.

Performeri: Irinel Anghel, Ana-Cristina Leonte, Călin Torsan, Bogdan Frigioiu, Mircea Honceriu, Alexandru Birsan, Matei Gheorghe, Alex Bălă, Sabina Ulubeanu, Daniel Stancu, Reka Csapo Dup, Cristina Lilienfeld, Smaranda Găbudeanu, Valentina Iordache, Alexandra Dascălu, Alexandru Claudiu Maxim, Alina Tofan, Luiza Matilda Mitu, Robert Băjenaru. Invitat special: Patricia Doll

Duminică, 26 mai

• Sala ”George Enescu” a UNMB, ora 11.00

GULLIVER (5)

“Cântece de vară și cortine fotografice”

Ansamblul devotioModerna
Olga Caia (soprana), Carla Stoleru (flaut), Mihai Bădiță (clarinet), Natalia Pancec (vioară), Răzvan Florescu (percuție), Mihai Murariu (pian). Invitat: Marius Lăcraru (vioară, viola)

Carmen Cârneci, conducerea muzicală

Peter Ruzicka: Trei piese pentru clarinet solo: Lamento – Invocatione – Elegia (p.a.r.)
Violeta Dinescu: RAND pentru clarinet si viola (p.a.r.)
Dan Bălan: Ipostaze contrapunctice pe teme maramureșene pentru două viori și percuție (p.a.a.)
Mihai Murariu: Hyperlink II. pentru flaut și clarinet
Carmen Cârneci: Două cântece de vară pe versuri de Radu Cârneci pentru soprană, pian și percuție: Vers de mireasă și Orele dragostei (p.a.a.)
*
Proiecții cu fotografii realizate de Dragoș Andriana, Melissa Antonescu, Alice Feraru, Mircea Hristescu, Eliza Lupu, Dragoș Mădălin Popa - studenți și absolvenți ai departamentului Fotografie și Imagine Dinamică, Universitatea Națională de Arte București. Selecție: Roxana Trestioreanu.

• Sala ”Auditorium” a UNMB, ora 12

ULISE (4)

Ansamblul Wahnsinn
Marius Ungureanu (violă), Barrie Webb (trombon), Erik Sandberg (corn)

Mika Pelo: Vortices
Gabriel Mălăncioiu: Agnis (p.a.a.)
Violeta Dinescu: verwirrung (p.a.a.)
Edgars Cirulis: Impermanence (p.a.a.)
Livia Teodorescu-Ciocănea: Entaglement (p.a.a.)
Anders Forslund: Involution (p.a.a.)
Grainne Mulvey: Aéra kai chordés (p.a.a.)

• Aula UCMR, ora 17.00

GULLIVER (6)

Cvartetul de coarde Gaudeamus (Brașov)

Liviu Marinescu: Cvartet de coarde nr. 1
Cornel Țăranu: Cvartet de coarde nr.1
Ulpiu Vlad: Pe acest pământ însorit - cvartet de coarde
Corneliu Dan Georgescu: Hommage to the Quinte (p.a.a.)
Sorin Lerescu: Impressions – Cvartet de coarde nr. 3

• Sala ”George Enescu” a UNMB, ora 19.00

ULISE (5)

Focus – Tineri compozitori francezi

Ansamblul Profil
Diana Moș, Petru Nemțeanu (viori), Marian Movileanu (violă), Mircea Marian (cello), Emil Vișenescu (clarinet), Sorin Lupașcu (corn)

Director artistic: Dan Dediu

Tiberiu Soare, dirijor
Ion Bogdan Ștefănescu, flaut

Laurent Durupt: Grids pentru cvartet de coarde (p.a.r.)
Raphaele Biston: Lignes de fuite pentru flaut, clarinet, vioară, violoncel, pian (p.a.r.)
Benjamin Attahir: Jaillir pentru flaut și ansamblu (2 corni, harpă, vioară, violă, violoncel) (p.a.r.)
Camille Pepin: Luna pentru clarinet, corn, vioară, cello și pian (p.a.r.)

În cadrul Sezonului România-Franța

CONCERTE ÎN ȚARĂ ÎN CADRUL S.I.M.N. 2019

Filarmonica ”Oltenia” din Craiova

22 mai 2019, ora 19.00

CONCERT DE MUZICĂ ROMÂNEASCĂ

Corul Academic al Filarmonicii ”Oltenia” din Craiova

Dirijor: Eugen Petre Sandu

Dragoș Alexandrescu: Tatăl nostru
Sorin Vulcu: Luminânda
Irina Odăgescu: La ivit de zori
Gheorghe Oprea: Când mândra mea doarme
Eugen Petre Sandu: Zdreanță
Simeon Niculescu: Iac-așa
Grigore Cudalbu: Bis!
Dan Buciu: Frumoasă lună mai
Eugen Petre Sandu: Cântec în doi (p.a.a.)
Eugen Petre Sandu: Uitarea (p.a.a.)
Alexandru Pașcanu: Chindia
Marcel Costea: Rugăciune

International Week of New Music in Bucharest – 2019

The International New Music Week in Bucharest – SIMN 2019

Artistic Director: Dan Dediu

Organizer: The Union of Romanian Composers and Musicologists in Romania

ROMANIAN VERSION HERE

[W.P.  – world premiere; R.P – Romanian premiere]

 

Sunday, May 19th

 

• Romanian Atheneum, 7 p.m

NIRVANA (1)

 

CONCERTO Orchestra

Conductor: Bogdan Vodă

Choir conductor: Florian Costea

Soloists: Evelina Andrieș, harp; Iustinian Zetea, bass-baritone; Horia Maxim, piano

Works:

George Balint: “Ortus novorum Athenas (Ivirea Atenei)” for harp and orchestra (W.P)

Nicolae Brânduș: “Rugăciunea unui dac” (“A Dacian’s Prayer”) for bass-baritone, piano, organ, choir and string orchestra (W.P.)

Valentin Gheorghiu: 2nd Symphony (W.P. of the revised version)

 

Monday, May 20th

 

• Cantacuzino Palace Hall (URCM Hall), 5 p.m.

ULYSSES (1)

 

SONOMANIA Ensemble: LUMINOUS

Artistic director: Diana Rotaru

Conductor: Simona Strungaru

Performers: Ștefan Diaconu, flute, Valentin Ghita, oboe, Mihai Bădiță, clarinet, Mircea Grigore Lazăr, violin, Eugen-Bogdan Popa, cello, Mădălina-Claudia Dănilă, piano

Works:

Daniela Terranova: “Notturno in forma di rosa” for flute, clarinet, violin, cello and piano (R.P.)

Federico Gardella: “D’autres arabesques” for oboe and piano (R.P.)

Jonathan Harvey: “Flight Elegy” for violin and piano

Josephine Stephenson: “lignéchos” for violin, clarinet and piano (R.P.)

Benedetto Boccuzzi: “Otto lamenti” for violin and ansamblu (W.P.)

Sungji Hong: “Luminous Flux” for ansamblu (R.P.)

 

• The „George Enescu” Hall of the National University of Music, 7 p.m.

GULLIVER (1)

 

DOUBLE RECITALS

Young Performers and Romanian Composers

 

CLARINO Ensemble

Emil Vișenescu, conductor and soloist

Performers:

Ciprian Melente, Bogdan Vasile, Bogdan Mavroean, Sebastian Antoneac, Dominic Martinaș, Tudor Poenaru, Claudiu Minea, Dragoș Stancu, Mihai Cucu

Works:

Vladimir Scolnic: “The Ice Land” (“Țara de gheață”) for clarinet octet (W.P.)
Menahem Zur: “Discussions no. 6″ for clarinet quartet and tape (W.P.)
Adina Dumitrescu: “The Shop Window with Glass Figurines” (“Vitrina cu figurine de sticlă”) for eight clarinets in B
Diana Rotaru: “Wonderland” (1. White Rabbit, 2. Cheshire Cat, 3. Mock Turtle Blues) for solo clarinet and clarinet quintet (W.P.)
Sebastian Androne: “Hakken” for clarinet quintet (W.P.)
Cristina Uruc: “Katabasis. Still Wandering” for clarinet ensemble and percussion (W.P.)

PERCUSSIONescu

Irina Rădulescu & Bogdan Florescu, percussion

Bits of Romanian Beats

Works:

Lucian Zbarcea: Toacatta (W.P.)
Diana Gheorghiu: Love and Die (W.P.)
Bogdan Pintilie: Eccentric Vibes (W.P.)
DanDe Popescu: Cave Dweller (W.P.)
Daniel Šimek: Head Echos (R.P.)
Bogdan Vodă: Clepsidre (W.P.)
Andrei Petrache: Vibraimba (W.P.)

 

Tuedsay, May 21st

 

• Cantacuzino Palace Hall (URCM Hall), 5 p.m.

ULYSSES (2)

 

DIVING WITHIN THE SOUND

Ion Bogdan Ștefănescu, flute & Mihai Măniceanu, piano

Works:

Xingzimin Pan: “Kaidan”

Edward Gregson: “Aztec Dances”

Doina Rotaru: “Crystals”

Ian Clarke: “Hatching Aliens”

Dan Dediu: “Pastorale cynique”

Mihai Măniceanu: “Riffs and Solos”

 

• The „George Enescu” Hall of the National University of Music, 7 p.m.

GULLIVER (2)

 

ARCHAEUS Ensemble

Mircea Pădurariu, conductor

Works:

Adrian Pop: “Invenzioni”

Roman Vlad: “Diptic brâncușian” (W.P.)

Liviu Dănceanu: “Memorialis”

Dana Probst: “Profond mirroir” (W.P.)

Nicolae Teodoreanu: “Variațiuni – Varis”

Guest: Mihai Bucă (chant)

George Balint: “Regăsirea” (“The Retrieval”) (W.P.)

 

Wednesday, May 22nd

 

• Cantacuzino Palace Hall (URCM Hall), 5 p.m.

GULLIVER (3)

 

MEZZO & PIANO DUO

Claudia Codreanu, mezzosoprano & Diana Vodă Dembinski, piano

Works:

Elena Apostol: Thunderstorm on lyrics by the composer (W.P.)
Dumitru Capoianu: Two Songs on lyrics by George Topârceanu
- “Raining” (Plouă)
- “The Gypsies are Coming” (Vin țigăncile)
Diana Dembinski Vodă: “Letters” (Scrisori), 3 Songs on lyrics by Nichita Stănescu (W.P.)
Dan Buciu: Two Songs (W.P.)
- “Cancion para Ramirez” (lyrics by Valentin Petculescu)
- “Petculescu’s Cat” (lyrics by Dan Buciu)
Nicolae Coman: Two Songs
- “Le feuillage” (lyrics by Victor Hugo)
- “Le voyage” (lyrics by Charles Baudelaire)
Mihaela Vosganian: “Da Capo al Fine” – Five Songs on lyrics by Rodica Stănculescu (W.P.)
- “The Art of Fugue”
- “Lamento”
- “The Infinite Melody”
- “The Mirror Metaphor”
- “Da capo al Fine”

 

• Romanian Radio Broadcasting Company, “Mihail Jora” Hall, 7 p.m.

MATRIX (1)

 

Radio Chamber Orchestra

Smartphone Choir

Marijn Simons, conductor

Martin Malatray, conductor of the smartphone choir

Marius Ungureanu, viola

Works:

Marijn Simons: “Chamber Symphony No.1” (R.P.)

Vlad Maistorovici: “Icarus Torso” – Concert Study for viola and orchestra (W.P.)

Doina Rotaru: “Nymphéa” (“Water Lily”) for chamber orchestra (W.P.)

Bernard Cavanna: “Geek Bagatelles” for smartphone ensemble and orchestra (R.P.)

Concert realized in partnership with Projets GRAME – CNCM Lyon

 

Thursday, May 23rd

 

• The „George Enescu” Hall of the National University of Music, 5 p.m.

NIRVANA (2)

 

2 x 2 (Piano Duo & Percussion Duo)

Verona Maier & Lena Vieru Conta, piano

Alexandru Matei & Sorin Rotaru, percussion

Works:

Irina Odăgescu-Țuțuianu: “Music for două pianos and percussion”

George Crumb: “Music for a Summer Evening: Makrokosmos III” (R.P.)

 

• Romanian Atheneum, 7 p.m.

ULYSSES (3)

 

“George Enescu” Philharmonic Orchestra

Camil Marinescu, conductor

Ion Bogdan Ștefănescu, flute

Works:

Dan Dediu: “Elegia minacciosa (con Gnossienne-Mandala)”

Mihaela Vosganian: “Essences” – Concerto for flute and orchestra

Tiberiu Olah – 3rd Symphony – “Daca treci raul Selenei…”

 

Friday, May 24th

 

• Romanian Radio, “Mihail Jora” Hall, 7 p.m.

GULLIVER (4)

 

National Radio Orchestra

Academic Radio Choir

Gheorghe Costin, conductor

Ciprian Țuțu, choir conductor

Soloists: Barrie Webb, trombone; Mircea Marian, cello; Andreea Iftimescu, mezzosoprano

Works:

Maia Ciobanu: Concerto for trombone and orchestra (W.P.)

Călin Ioachimescu: Concerto for cello and orchestra

Christian Alexandru Petrescu: “Three Poems” for mezzosoprano and orchestra (W.P.)

Adrian Iorgulescu: “Răscruce de timp” (“Time Crossroad”) – cantata for choir and orchestra (W.P.)

 

Opera and Multimedia Studio of the National University of Music, 9:30 p.m.

MATRIX (2)

 

PROTOSONIC / A Multimedia Performance 

Performing: duo Synthcordia
Fernando Mihalache (bayan) & Cătălin Crețu (electronics, live video processing)

Guest: Mitoș Micleușanu (sonic research, videoart)

Fernando Mihalache: “Artipic” for bayan and electronics
Cătălin Crețu: “The Trace Trilogy” (Trilogia urmei): Richblick. Prosopopeea urmei. Restblick.
Mitoș Micleușanu : “Rainfall” (Precipitații) – modular & granular synthesis / video
Ștefan Niculescu: “Sincronie” (remix)

 

Saturday, May 25th

 

• Auditorium Hall of the National University of Music in Bucharest, 10 a.m. – 2 p.m.

 

International Musicology Symposium: “Avantgarde musical thinking in France and Romania. Perspectives and Interactions”

Part of the The Romania-France Season, 2019

Coordinator: Valentina Sandu-Dediu

Moderator: Olguța Lupu

 

Etienne Kippelen (Université d’Aix-Marseille, Conservatoires de Paris et d’Aix-en-Provence): Musique française et roumaine: points de convergence à l’époque contemporaine

Valentina Sandu-Dediu (UNMB; New Europe College – Institute for Advanced Study): Constantin Brăiloiu and His Circle. Some French-Romanian Musicological Connections

Lucie Kayas (Conservatoire de Paris – CNSMDP): Les trois visages de Mica Salabert

François-Xavier Féron (CNRS, Ircam, Sorbonne Université): Gérard Grisey and the Impact of Musical Acoustics on the Emergence of Spectral Thought

Ana Diaconu (UNMB): Costin Miereanu’s contribution to Musique en Jeu

Nicolas Donin (CNRS, Ircam, Sorbonne Université): Who cares about graphic scores today? Questioning musical notation 25 years after Fuite et conquête du champ musical

Oana Andreica (Academia Națională de Muzică „Gh.Dima”, Cluj-Napoca): Let’s Play With Serres’s Handkerchief! Costin Miereanu’s Labyrinthes d’Adrien

The symposium will be held in English and French.

*

• Opera and Multimedia Studio of NUMB, 2 p.m.-2:50 p.m.

Film projection: “Aurèle Stroe” by Bernard Cavanna and Laurence Pietrzak (2002)

 

• Cantacuzino Palace Hall (URCM Hall), 5 p.m.

NIRVANA (3)

 

VORTEX SONIQUE

ATEM Ensemble (Timișoara)

Artistic director: Gabriel Mălăncioiu

Performers: Vlad Colar, flute, Cristian Miclea, clarinet, Cristina Mălăncioiu, violin, Darius Tereu, cello, Victor Andrei Părău, piano

Works:

Toshio Hosokawa: “Stunden-Blumen. Hommage a Olivier Messiaen” for clarinet, violin, cello and piano

Sofia Gubaidulina: “Dancer on the Tightrope” for violin and piano

Jonathan Harvey: “Nataraja” for flute (piccolo) and piano

Karel Volnianski: “Controversy” for flute, clarinet and violin (W.P.)

Benjamin Attahir: “Après l’ineffable” for cello and piano (R.P.)

George Crumb: “Eleven Echoes of Autumn” for alto flute, clarinet, violin and piano

 

• The „George Enescu” Hall of the National University of Music, 7 p.m.

NIRVANA (4)

 

TRIO CONTRASTE (Timișoara)

Performers: Ion Bogdan Ștefănescu, flute; Sorin Petrescu, piano; Doru Roman, percussion

Guest performers: Bianca Manolceanu, soprano; Barrie Webb, trombone

Works by: Bogdan Vodă, Octavian Nemescu, Corneliu Dan Georgescu

Octavian Nemescu : “Duanegdia or Dianegdua” for flute, piano, percussion, tape, soprano and trombone (W.P.)

Horst Lohse: “Moments de passion” for piano

Eva Wiener: “Glacial Space” for marimba

Eugen Wendel: “Aulodia” for flute and tape

Bogdan Vodă: “Different Colours” for trio (W.P.)

Corneliu Dan Georgescu: “Byzantinische Suggestionen” for trio (W.P.)

 

• Apollo 111 Theatre (“Universul” Palace), 9 p.m.

MATRIX (3)

 

IRINEL ANGHEL & Friends

“DollCore Doll-Hall in Doll Moll”. Trigger of animation and de-animation of bodies, voices, objects and instruments.

Genre: doll-hall, Style: dollcore, Tonality: doll moll.

Performers: Irinel Anghel, Ana-Cristina Leonte, Călin Torsan, Bogdan Frigioiu, Mircea Honceriu, Alexandru Birsan, Matei Gheorghe, Alex Bălă, Sabina Ulubeanu, Daniel Stancu, Reka Csapo Dup, Cristina Lilienfeld, Smaranda Găbudeanu, Valentina Iordache, Alexandra Dascălu, Alexandru Claudiu Maxim, Alina Tofan, Luiza Matilda Mitu, Robert Băjenaru. Guest: Patricia Doll

 

Sunday, May 26th

 

• The „George Enescu” Hall of the National University of Music, 11 p.m.

GULLIVER (5)

 

SUMMER SONGS AND PHOTOGRAPHIC CURTAINS

devotioModerna Ensemble
Olga Caia (soprano), Carla Stoleru (flute), Mihai Bădiță (clarinet), Natalia Pancec (violin), Răzvan Florescu (percussion), Mihai Murariu (piano). Guest: Marius Lăcraru (violin, viola)

Carmen Cârneci, conductor

Works:

Peter Ruzicka: Three Pieces for clarinet solo: Lamento – Invocatione – Elegia (R.P.)
Violeta Dinescu: RAND for clarinet and viola (R.P.)
Dan Bălan: Polyphonic hypostasis on themes from Maramureș (“Ipostaze contrapunctice pe teme maramureșene”) for two violins and percussions (R.P.)
Mihai Murariu: Hyperlink II. for flute and clarinet
Carmen Cârneci: Two Summer Songs (“Două cântece de vară”) on lyrics by Radu Cârneci for sopano, piano and percussion: Vers de mireasă and Orele dragostei (W.P.)
*
Projections with photos by students and graduates of the Photography and Dynamic Image of the National Arts University in Bucharest: Dragoș Andriana, Melissa Antonescu, Alice Feraru, Mircea Hristescu, Eliza Lupu, Dragoș Mădălin Popa. Selection by Roxana Trestioreanu.

 

• Auditorium Hall of the National University of Music in Bucharest, 12 a.m.

ULYSSES (4)

 

WAHNSINN Ensemble

Marius Ungureanu, viola, Barrie Webb, trombone, Erik Sandberg, horn

Works:

Mika Pelo: “Vortices” (W.P.)
Gabriel Mălăncioiu: “Agnis” (W.P.)
Violeta Dinescu: “verwirrung” (W.P.)
Edgars Cirulis: “Impermanence” (W.P.)
Livia Teodorescu-Ciocănea: “Entaglement” (W.P.)
Anders Forslund: “Involution” (W.P.)
Gráinne Mulvey: “Aéra kai chordés” (W.P.)

 

• Cantacuzino Palace Hall (URCM Hall), 5 p.m.

GULLIVER (6)

 

GAUDEAMUS String Quartet (Brașov)

Works by:

Liviu Marinescu: String Quartet No. 1

Cornel Țăranu: String Quartet No. 1

Ulpiu Vlad: “Pe acest pământ însorit” (“On this sunny earth”)

Corneliu Dan Georgescu: “Hommage to the Quinte” (W.P.)

Sorin Lerescu: “Impressions” – String Quartet No. 3

 

• The „George Enescu” Hall of the National University of Music, 7 p.m.

ULYSSES (5)

 

FOCUS: YOUNG FRENCH COMPOSERS

PROFIL Ensemble

Conductor Tiberiu Soare

Laurent Durupt: “Grids” for string quartet (R.P.)

Raphaele Biston: “Lignes de fuite” for flute, clarinet, violin, cello, piano (R.P.)

Benjamin Attahir: “Jaillir” for flute and ansamblu (2 horns, harp, violin, viola, cello) (R.P.)

Camille Pepin: “Luna” for clarinet, corn, violin, cello and piano (R.P.)

Part of The Romania-France Season, 2019.

 

CONCERTS IN OTHER CITIES – SIMN 2019 

“Oltenia” Philharmonic in Craiova

May 22nd, 7 p.m. 

ROMANIAN MUSIC CONCERT

The Academic Choir of the “Oltenia” Philharmonic in Craiova

Conductor: Eugen Petre Sandu

Works:

Dragoș Alexandrescu: Tatăl nostru
Sorin Vulcu: Luminânda
Irina Odăgescu: La ivit de zori
Gheorghe Oprea: Când mândra mea doarme
Eugen Petre Sandu: Zdreanță
Simeon Niculescu: Iac-așa
Grigore Cudalbu: Bis!
Dan Buciu: Frumoasă lună mai
Eugen Petre Sandu: Cântec în doi (p.a.a.)
Eugen Petre Sandu: Uitarea (p.a.a.)
Alexandru Pașcanu: Chindia
Marcel Costea: Rugăciune

Concert aniversar CĂLIN IOACHIMESCU

Sâmbata, 30 martie 2019

Aula Palatului Cantacuzino (Calea Victoriei 141)

 

Concert aniversar

CĂLIN IOACHIMESCU – 70 de ani

 

Program:

 

“Les Éclats de l’Abîme” pentru saxofon contrabas şi bandă

Redare video & audio acusmatică

Interpretează: Daniel Kientzy

 

Cvartetul de coarde nr.1

Interpretează: Cvartetul PROFIL – Diana Moş (vioara I), Petru Nemțeanu (vioara a II-a), Marian Movileanu (violă), Mircea Marian (violoncel)

 

“Saxtraces” pentru saxofon sopranino şi mediu electronic

Redare video & audio acusmatică

Interpretează: Daniel Kientzy

 

“Organum Decimum” pentru ansamblu de flaute

Interpretează: Ansamblul FLAUT POWER, dir. Ion Bogdan Ștefănescu.

Muzica lui Călin Ioachimescu explorează lumea interioară a sunetului, vizând un limbaj bazat pe legi acustice și psihoacustice, în aspirația de a accede spre o “nouă consonanță”. Născut în 1949, Călin Ioachimescu este licențiat al Conservatorului “Ciprian Porumbescu” (actualmente Universitatea Națională de Muzică) din București, la clasa de compoziție a maestrului Ștefan Niculescu. A mai avut ca profesori personalități ca: Aurel Stroe, Anatol Vieru, Adrian Rațiu, Nicolae Beloiu, Tudor Ciortea. Între 1980 şi 1984 şi-a completat pregătirea componistică la Cursurile de muzică nouă de la Darmstadt, beneficiind în 1982 şi de o bursă de documentare acordată de statul francez. In anul 1985 a urmat un stagiu de informatică muzicală pentru compozitori, la IRCAM din Paris. Este membru al Uniunii Compozitorilor și Muzicologilor din România din 1978. În 1992, cu sprijinul Uniunii Compozitorilor și Muzicologilor din România, pune bazele unui Studio de Muzică Electronică, pe care l-a condus până în anul 2010.

Premii: „Kranichsteiner Musikpreis” acordat de Internationales Musikinstitut din Darmstadt (în 1984, pentru Oratio II); Premiul Uniunii Compozitorilor şi Muzicologilor (în 1974 – pentru “Cvartetul de coarde nr.1”; în 1979 – pentru “Tempo 80”; în 1982 – pentru “Oratio I”I; în 1988 – pentru “Muzică Spectrală”; în 1995 – pentru Concertul pentru saxofon şi orchestră”; în 1999 – pentru “Heptagrama”; în 2002 – pentru Concertul pentru violoncel şi orchestră; în 2008- pentru “Digital Birds”) şi Premiul Academiei Române (în 1994, pentru “Palindrom/7”).

Creația sa cuprinde:

- lucrări simfonice: “Tempo-80” pentru orchestră mare, Dublu concert pentru trombon, contrabass și orchestră, Concert pentru saxofon și orchestră, Concert pentru violoncel și orchestră, Concert pentru flaut și orchestră.

- lucrări camerale: “Descântec” pentru voci de femei, corzi și live electronic, 2 Cvartete de coarde, “Oratio II” pentru sextet de suflători, percuție și mediu electronic, “Hierophonies” pentru ansamblu instrumental, “Palindrom/7” pentru septet instrumental, “Tetra-Chords” pentru flaut, vioară, violoncel și pian, “A Due” petru flaut și harpă (sau marimbă), “Organum Decimum” (Duodecimum) pentru ansamblu de flaute.

- muzică electronică și mixtă (pentru instrumente şi bandă magnetică): “Muzică spectrală” pentru saxofon și bandă, “Celliphonia” pentru violoncel și bandă, “Les éclats de lʼAbîme” pentru saxofon contrabass și bandă, “HeptaGRaMa” pentru saxofoane și bandă, “Saxtraces” pentru saxofon sopran,

bandă și live electronic, “Saxtraces recollections”, “Digital birds”).

- muzică de film și de scenă (filme de animație, lung metrajul “Miracolul”, colaborând cu regizori ca: Ion Truică, Constantin Păun, Virgil Mocanu, Tudor Mărăscu, sau muzica la “Coriolan” de W. Shakespeare – la Teatrul Mic, în regia lui Dinu Cernescu).

Lucrările sale au fost interpretate în concerte și festivaluri atât în România, cât și în strainătate: Franța, Gemania, Anglia, Elveția, Ungaria, Polonia (Festivalul “Toamna la Varșovia”), Spania, SUA, Japonia, Coreea de Sud etc. și multe din ele sunt tipărite la edituri precum: Editura Muzicală din Bucureşti şi Edition Salabert din Paris (actualmente Universal), înregistrate pe discuri la casele de discuri Electrecord din Bucureşti, Attaca Records din Amsterdam şi Nova Musica din Paris.

Oratio II este una din acele muzici însorite și foarte aproape de natură, având la bază elemente de folclor sublimate și transformate, care i-au plasat pe succesorii actuali ai lui Enescu în primele rânduri printre pionierii unei noi consonanțe, lărgite la dimensiunea întregului spectru” (Harry Halbreich : “Les as de Darmstadt” în Le Monde de la Musique , Paris, nr. 72, noiembrie 1984).

Cronică: Sonorități românești la Casa Artelor „Dinu Lipatti”

Maria-Elisa Ghizelea: Sonorități românești la Casa Artelor „Dinu Lipatti”

Conferința „Fermentul lăutăresc în muzica românească”

Foto: Andra Aron

În penultima zi a celei de-a XIV-a ediții a Festivalului Internațional Meridian, Casa Artelor „Dinu Lipatti” a găzduit în Salonul de Muzică un eveniment deosebit, organizat în trei părți. Seara de 10 noiembrie a fost deschisă de conferința domnului prof. univ. dr. DHC Dan Dediu, cu tema „Fermentul lăutăresc în muzica românească”. Pe un ton concis și elocvent, vorbitorul ne-a introdus în istoria muzicii lăutărești și a influențelor pe care aceasta le-a avut în creația compozitorilor români și nu numai. După o scurtă relatare despre parcursul lăutarilor începând cu sfârșitul secolului al XIX-lea, ne-a schițat ceea ce a reprezentat muzica lăutărească din secolul XX și specificul ei. A adus în atenția publicului nume sonore, printre care Lică Ștefănescu, Cristache Ciolac, Grigoraș Dinicu sau Georges Boulanger, precum și lucrări celebre – Hora Stacatto sau Tango avant de mourir. Ideea pe care s-a centrat întregul discurs a fost că muzica lăutărească trebuie văzută ca o componentă a muzicii românești și ca o sursă de inspirație semnificativă pentru muzica cultă. Astfel, ne-au fost prezentate și explicate procedee prin care a fost preluat acest specific lăutăresc, de la scări sonore, la ritmuri și armonii care imită instrumentele tarafului, sau ornamentică specifică. Toate au fost însoțite de audiții, printre care: suita simfonică Șătrarii a lui Dinu Lipatti, Sonata a 3-a pentru pian și vioară de George Enescu sau Priveliști moldovenești de Mihail Jora, dar și de exemplificări clare și punctuale la pian. Am înțeles sensul termenului de „ferment”, utilizat ca o „idee care fecundează altă idee, pornind de la substanța care declanșează un proces de transformare”, așa cum ne explică Dan Dediu. Iar în acest context au fost menționate alte muzici care s-au remarcat prin fermenți proprii – fermentul muzicii spaniole în muzica franceză sau cel turcesc asupra muzicii lui Mozart. Conchid prin a spune că întreaga conferință a fost un izvor de informații valoroase care, alăturate materialului sonor, au fost receptate cu succes și entuziasm de către interlocutori.

Recital de pian

Foto: Andra Aron

Pianista Mădălina-Claudia Dănilă a prezentat un program de muzică românească, din cele șase lucrări interpretate patru fiind prime audiții. Pentru început, a introdus publicul în sonoritățile meditative ale Nocturnei în fa diez minor de Dinu Lipatti. Lucrare mai rar auzită, aceasta a căpătat în interpretarea pianistei o profunzime dramatică, printr-un splendid crescendo și un rafinament al nuanțelor.

A urmat Fantasia quasi una Sonata „…cette fois-ci à Paris”, piesă aparținând cunoscutului compozitor din Republica Moldova, Ghenadie Ciobanu. Aici s-a putut remarca agilitatea pianistică aflată în concordanță cu o atenție sporită acordată pauzelor, ca elemente esențiale ale discursului sonor.

O primă audiție absolută, în această seară, a fost cea a Sonatei a V-a pentru pian solo semnată de compozitorul ieșean Paul Rogojină. Solista a stăpânit cu lejeritate dificultățile partiturii, executând cu precizie trilurile strălucitoare și efervescente, pasajele de agilitate, evidențiind atent planurile sonore și contrastele dintre registrele extreme ale pianului.

A urmat Sonata a III-a de Alexandru Hrisanide, compozitor român stabilit în Olanda. Redată în primă audiție românească, aceasta este construită pe mari contraste și numeroase diferențe de agogică. Solista s-a remarcat și de această dată prin tehnica sa, reușind să interpreteze memorabil acest opus, precum și ultimele două lucrări ale recitalului, ambele în primă audiție absolută.

Sonata compusă de Mihail Vîrtosu (Sonata, Interludiu și Tocatta) s-a dovedit o adevărată provocare ritmică, ce a necesitat o forță intensă în interpretare și reflexe extrem de precise.

Ultima piesă, Croquis pentru pian, compusă de Dan Bălan, s-a evidențat prin antiteza rafinată dintre tensiune și agilitate, pe de o parte, calm, mister și meditație, pe de altă parte. Așa cum sugerează și titlul, am putut audia o interpretare pianistică a unei „schițe”, putând fi asociată chiar cu actul creator plin de tumult, dar și de inspirație. Recitalul s-a încheiat cu aplauze generoase, iar prezența în sală a lui Paul Rogojină, Mihail Vîrtosu și Dan Bălan a fost prilej de emoție și bucurie pentru artiști, dar și pentru spectatori.

Recital Trio Mozaic

A treia parte a serii a adus în atenția auditoriului binecunoscutul Trio Mozaic, ansamblu cu peste 24 de ani de activitate, format din Oana Spânu-Vișenescu (vioară), Diana Spânu-Dănilă (pian) și Emil Vișenescu (clarinet). Conexiunea grupului a reușit să capteze publicul și să transmită energia și sensibilitatea care definesc acest ansamblu. Programul a fost deschis de lucrarea Fancy a quattro, pentru clarinet, pian, vioară și violoncel aparținând compozitoarei Laura Ana Mânzat. Aici am avut ocazia să îl ascultăm ca invitat, pe tânărul Valentin Simion, elev al Colegiului Național de Muzică „George Enescu”. Acesta studiază violoncelul la clasa profesoarei Ella Bokor, remarcându-se prin numeroase premii și participări la concursuri și festivaluri din țară și de peste hotare. Momentul celor patru a fost omogen, ei construind o superbă alternare a momentelor ludice cu cele romantice, feerice.

Al doilea moment l-a avut ca protagonist pe Emil Vișenescu care a interpretat piesa Uncertainty pentru clarinet bas solo a lui Vladimir Scolnic. Prezent în sală, compozitorul ne-a introdus prin câteva fraze în lumea specială și inedită a acestei lucrări. Ideea acestei compoziții a fost reliefarea principiul incertitudinii la nivelului lumii subatomice și a inegalităților existente din punct de vedere matematic. Pot spune că piesa a stat sub semnul inovativului, impresionând prin tehnicile diverse și vaste care au evidențiat un raționament științific într-o interpretare filozofică. Mimica și gestica extrem de expresive ale solistului au contribuit decisiv la deslușirea punctelor cheie ale mesajului piesei. O lucrare care se poate încadra în genul teatrului instrumental, cu influențe din live electronic music, a surprins cu momentul recitat al clarinetistului: „Incertitudinea? Principiul incertitudinii în fizica cuantică se referă la o varietate de inegalități matematice…”. Cu talent actoricesc și carismă, solistul a dialogat cu sunetele clarinetului-bas transmise în direct, oferind impresia a două lumi ce se află în universuri diferite și sunt legate doar de un principiu comun, cel al incertitudinii.

În continuare, cei trei membri s-au reunit pentru a oferi publicului lucrarea compozitoarei Elena Apostol – Trio pentru vioară, clarinet și pian, conturând dialoguri între cele trei instrumente, care au abordat pe rând virtuozitatea sau tehnica fluidă.

Sonata pentru clarinet și pian de Carmen Petra Basacopol, intitulată Cântecul clopotelor - prezentată în primă audiție absolută – a conturat o poveste despre teluric și celest, despre agitație și pace. În prima parte am descoperit vivacitatea și energia cântecului, în timp ce a doua parte ne-a transpus într-o stare de melancolie și tristețe, asemeni unui ritual funebru. Finalul a readus tema jucăușă a primei părți, sugerând cum trecerea timpului vindecă și oferă clopotelor noi prilejuri de a suna cu veselie și îndrăzneală.

Recitalul a păstrat același spirit, al sonorităților cu inflexiuni tradiționale, cu piesa Coline albastre pentru clarinet, vioară și pian a Feliciei Donceanu. Povestea cu tâlc, cu influențe orientale, impresioniste, dar și pastorale, ne-a fost interpretată de către ansamblu în cel mai sugestiv mod, reușind să ne introducă într-o stare de reverie.

Probabil nu o simplă coincidență, ultima piesă ascultată în această seară a permis ca cele două recitaluri să fie încadrate de figura lui Dinu Lipatti – compozitorul. Astfel, am audiat în încheiere Fantezia pentru vioară, clarinet bas și pian. Trebuie menționat că scriitura originală este pentru vioară, violoncel și pian, astfel, acest aranjament a fost adus în primă audiție prin înlocuirea violoncelului cu clarinetul bas, ceea ce a atras interesul și curiozitatea cunoscătorilor.

Pe parcursul întregului eveniment am fost purtați într-o călătorie a sonorităților diverse, de la muzica tradițională lăutărească, către muzica contemporană sub varii forme și înfățișări. Astfel, acest traseu repertorial a fost o provocare sonoră curajoasă, dar care a fost acceptată cu deschidere și interes de către publicul prezent în sală. 

Cronică: Operă de buzunar și Brâncuși filmat în stil jazz

Ana Diaconu: Operă de buzunar și Brâncuși filmat în stil jazz – o seară de sâmbătă la UNMB, în Festivalul Meridian 

Foto: Andra Aron

„Provocarea este fermentul pe care se bazează întreaga muzică a lui Nicolae Brânduș” – afirma compozitorul Dan Dediu în penultima zi a Festivalului Meridian (10 noiembrie 2018), cu prilejul unei lansări de partituri realizate de Editura UNMB. Demersul se aliniază direcției adoptate de editură în ultimele câteva luni, de a prezenta cât mai multe opusuri românești de secol XX și contemporane. Colecția a fost inaugurată de Sonatele pentru pian de Aurel Stroe, iar cu timpul s-au adăugat muzici semnate de Doina Rotaru, Tudor Feraru, Gabriel Mălăncioiu, Gabriel Almași, Christian Berger și, cel mai recent, Nicolae Brânduș. Lansarea a cuprins patru titluri din creația acestuia din urmă:  Tema cu variatiuni și Ostinato pentru pian, datând din anii 1960, din perioada studenției autorului; Glosa pentru vioară si pian, variantă a unei lucrări anterioare pentru orchestră de cameră și bariton; Menestrel pentru soprană, mezzosoprană, harpă și violoncel și Ornitorinc – microperă de buzunar pentru soprană și pian, compusă în anul 2015. Evenimentul de lansare a fost urmat de prima audiție absolută a acestei ultime opere, care a avut loc pe scena Studioului de Operă al Universității Naționale de Muzică din București.

Foto: Andra Aron

Dan Dediu caracterizează materialul sonor utilizat de Nicolae Brânduș ca provenind dintr-o zonă a eterogenității, a impurității, poziționându-se în continuarea unei linii exploratorii începută de Paul Constantinescu și continuată de compozitori precum Anatol Vieru, Brânduș sau Liviu Dănceanu. De asemenea, mai spune că una dintre cele mai mari provocări pe care și le asumă Nicolae Brânduș este de a explora categorii estetice complexe și rar utilizate, precum bizareria, absurdul sau ludicul. Toate acestea s-au regăsit, într-o măsură sau alta, în lucrarea Ornitorinc, așa-numita „operă de buzunar” care, în mai puțin de 25 de minute, a reușit să ne captiveze și să ne amuze, să ne impresioneze prin fragmente de o dificultate tehnică foarte ridicată. Soprana Lavinia Cherecheș a făcut față cu succes pasajelor de virtuozitate, trecerilor bruște de la registrul grav la acut și viceversa, ornamentației bogate, momentelor improvizatorice, declamatorii și tipurilor nenumărate de ciripit de păsări indicate în partitură. Iar partenera sa de scenă, pianista Diana Dava Barb, s-a alăturat, cu farmec și carismă, jocului actoricesc, într-o viziune regizorală minimală dar sugestivă, descrisă, de altfel, cu precizie în partitură.

Foto: Andra Aron

Selecții din versurile lui Mihai Eminescu au fost colorate și aduse în actualitate, cu umor și ironie, de Nicolae Brânduș, prin formulări de tipul: „Ce te legeni, codrule / Fără ploaie, fără vânt / Cu crengile la pământ? [...] / De ce nu m-aș legăna / Parcă mă costă ceva?” (această strofă este destinată a fi recitată emfatic de către pianist).

Finalul operei rămâne în sferele subtile ale ironiei. Constă într-un dialog repetitiv în contradictoriu între cele două personaje și este bazat pe celebrul slogan al libertății de exprimare, creat de Joachim Roncin în urma atentatului din 2015 – „I am Charlie!” („Je suis Charlie!”).

Foto: Andra Aron

***

Festivalul Meridian a continuat în aceeași seară de sâmbătă, tot la UNMB, cu un episod jazzistic desfășurat în ambianța intimă a Sălii Auditorium. Proiectul muzical-cinematografic realizat de pianistul de jazz Mircea Tiberian a gravitat în jurul proiecției filmului mut creat de Centrul Pompidou din Paris, Brancusi filmé. Muzicianul a mai prezentat o formă a proiectului, cu doi ani în urmă, la Institutul Cultural Român din București, în cadrul Bucharest ArtFilm Festival. Tema festivalului a fost, în anul 2016, aniversarea celor 140 de ani de la nașterea marelui sculptor român.

Documentarul fără sunet, de aproximativ o oră, a fost lansat de Centrul Pompidou în anul 2011, cu ocazia organizării unei expoziții dedicate artistului. Filmul reunește secvențe, fără o legătură explicită între ele: unele îl surprind pe Constantin Brâncuși lucrând, însă cea mai mare parte reprezintă imagini captate chiar de artist (pasionat de domeniul fotografiei și al filmului), în interiorul și în jurul atelierului său parizian, cu prieteni sau cu unele dintre cele mai cunoscute lucrări ale sale. Apar personalități ca Barbara Hepworth, Marcel Duchamp, Ezra Pound sau Man Ray. Iar sculpturi precum Pasărea măiastră, Nou-născutul, Peştele sau Leda sunt surprinse de autorul lor în jocuri de lumini care evidențiază cel mai bine, în mod nemijlocit, intenția creatoare și caracteristicile definitorii ale fiecăreia dintre ele.

Mircea Tiberian și-a adaptat în mod inspirat stilul improvizatoric, pentru a servi cât mai bine acestui tip de manifestare sincretică. Cei prezenți s-au putut bucura de o ambianță sonoră frumos conturată, fără a le fi îngreunat procesul de urmărire a imaginilor proiectate. Coerența discursului muzical a fost dată de echilibrul pe care pianistul l-a găsit între complexitatea formulelor de jazz și estomparea dificultății acestora prin procedee de tip repetitiv. Repetițiile utilizate fie în formula de acompaniament, fie la nivelul unei întregi structuri muzicale, familiarizează auzul cu un anumit traseu sonor și îl ajută să se deconecteze de la urmărirea conștientă și concentrată a muzicii (care este necesară, de pildă, în momentul audierii unui concert simfonic).

În ceea ce privește corespondența dintre muzică și imagine, Mircea Tiberian a speculat câteva conexiuni. Bunăoară, peisajele statice surprinse de Brâncuși, cu iarna înghețată, încremenită sau cu frunzele ușor mișcătoare ale unui copac, au fost asociate de pianist cu o muzică la fel de așezată (armonii arpegiate în tempo lent, acorduri placate etc.). Iar dinamizarea ritmică apare odată cu săriturile zglobii ale unei păsări din subsecțiunea Bestiaire.

O secvență cu impact atât în ceea ce privește filmul, cât și muzica acompaniatoare, a fost redarea atmosferei de iarmaroc din Târgu-Jiu, în ultimele câteva minute ale proiecției. Țărani și orășeni îmbrăcați în costume populare, militari și aglomerație sărbătorească, toate acestea au fost transpuse pe fond muzical prin expunerea și varierea în ritmuri și armonii de jazz a unor melodii antrenante de inspirație folclorică.

Foto: Loredana Baltazar

Cronică: Despre conferințe

MERIDIAN 2018

Vlad Văidean: Casa “Dinu Lipatti” pe meridianele muzicii contemporane

Până de curând, putea fi văzută în București, la intersecția bulevardului Lascăr Catargiu cu strada Visarion, o casă cochetă din alte timpuri, o bijuterie arhitectonică pe cât de frumoasă, pe atât de dărăpănată, așa cum multe altele pot fi văzute în capitală, deși sunt înregistrate pe lista monumentelor istorice. Ea data din 1902, și era locuința în care Dinu Lipatti învățase muzica, cântase împreună cu George Enescu, primise aproape toată pleiada marilor muzicieni români din perioada interbelică. În ianuarie 2017, destinul cultural al acestui edificiu amenința să devină unul incert: scos la licitație în urma unei executări silite, după ce proprietarii nu mai putuseră plăti un credit bancar, imobilul aproape că urma să fie transformat într-un restaurant. A avut totuși norocul de a fi salvat de la degradare de către regizoarea Alice Barb, cea care a depus o intensă muncă de convingere pe lângă Primăria Generală a Capitalei, până când, obținând într-un timp record sprijinul dorit, a reușit să inaugureze – în 19 martie 2018, deci la împlinirea a 101 de ani de la nașterea lui Dinu Lipatti – cel mai nou centru cultural al Bucureștiului. Deși nu e multă vreme de atunci, aproape că nu mai pot fi numărate manifestările organizate în acest lăcaș, căci n-a trecut nicio lună fără ca în Casa Artelor “Dinu Lipatti” să nu fie găzduite concerte, expoziții, mini-festivaluri, majoritatea dedicate culturii române și plasate, bineînțeles, sub zodia simbolică a geniului protector al locului.

Diversitatea și bogăția de evenimente cuprinse în ultima ediție a Festivalului “Meridian” s-a datorat în bună măsură și faptului că acest centru cultural deosebit de activ s-a numărat printre co-organizatorii festivalului. Mai precis, au avut loc aici, între 8 și 11 noiembrie, nu mai puțin de patru serate muzicale, extrem de consistente, toate alcătuite după același tipic: două recitaluri camerale precedate de câte o conferință menită să introducă publicul în atmosfera muzicii contemporane. Simțul meu muzicologic nu a putut decât să se declare încântat de includerea în program a acestor conferințe, mai ales din perspectiva faptului că publicul obișnuit al Casei “Dinu Lipatti” nu e neapărat un fidel al muzicii contemporane. Altfel spus, rostul principal al conferințelor respective s-a dorit a fi tocmai acela de a le ieși melomanilor în întâmpinare și de a-i convinge, prin seducțiile elocvenței, de relevanța și valoarea unor muzici care merită din plin o mai largă recunoaștere.

De pildă, Laura Manolache a prezentat, în 9 noiembrie, o serie de „modele enesciene” ce pot fi reperate în creația compozitorilor „generației de aur”. Poate că privirea analitică pusă în joc s-a dovedit pe alocuri prea acribică pentru o prezentare orală; e cert însă că repunerea în atenție a acestei problematici s-a dovedit deosebit de instructivă. Am apreciat mai ales multitudinea de exemple muzicale, încadrate cu limpezime în anumite categorii menite să profileze acele „modele enesciene” invocate în titlu („atenta drămuire a elementelor de vocabular”, „modelarea complexă a sintaxei muzicale”, „spiritul improvizatoric” ș.a.). Am avut deci ocazia de a mă convinge încă o dată asupra faptului că Enescu nu a fost propriu-zis un creator de școală, în umbra căruia să fi înflorit continuatori stilistici direcți, ci mai degrabă un fel de geniu protector, în măsură să inspire, prin inovațiile blânde și disimulate ale artei sale, manifestarea unor sisteme de compoziție cu totul originale și foarte diferite unele de altele.

Enescu a constituit o prezență pregnantă și în conferința susținută în ziua următoare de către Dan Dediu. Nici nu se putea altfel, căci subiectul abordat a fost „fermentul lăutăresc în muzica românească”, iar Enescu, după cum bine se știe, a avut o contribuție capitală la conștientizarea rolului decisiv pe care l-au jucat lăutarii țigani în perpetuarea și îmbogățirea muzicii românești. De altfel, însuși mult dezbătutul „caracter popular românesc”, în mod culminativ surprins în Sonata a 3-a pentru pian și vioară, își datorează mare parte din parfumul specific tocmai felului magistral în care Enescu a reușit să evoce expresia lăutărească, integrând-o în cadrul respectabil, supranațional, al tradiției muzicale europene. Cu carisma-i caracteristică, Dan Dediu a repus în lumină toată această discuție – binecunoscută oricărui enescolog român –, profilând-o însă în tandem cu proiecte similare ale altor compozitori români din epocă, și pigmentând-o, bineînțeles, cu savuroase exemple muzicale. Seducătoare prin ingeniozitate taxonomică (altă trăsătură caracteristică conferențiarului) s-a dovedit încheierea, unde arta lăutărească a fost pusă alături de alți „fermenți” exotici (bunăoară muzica spaniolă sau jazz-ul) care i-au atras de-a lungul timpului pe compozitorii europeni.

Dintre multele recitaluri desfășurate la Casa “Dinu Lipatti”, am avut plăcerea să asist, imediat după conferința Laurei Manolache, la cel susținut de violonceliștii Ella Bokor și Mircea Marian. Despre acest minunat și foarte activ Duo Cello Jaya am mai avut prilejul să scriu laudativ în paginile revistei Actualitatea muzicală, în numărul din iulie 2018 (pp.14-15). De aceea, îmi permit să nu mai detaliez, pas cu pas, modul în care au tratat fiecare piesă (de altfel, cu unele piese mai intrasem în contact și la recitalul lor precedent). N-ar însemna decât să-mi întăresc laudele, căci interpretarea lor s-a dovedit la fel de atașantă și plină de vână afectivă. E de ajuns să-i recomand cititorului să facă bine să urmărească cu atenție activitatea acestui duo. Va avea doar prilejuri de încântare.

Cronică: Când lumea e bine făcută

Vlad Văidean: Când lumea e bine făcută – cu Matei Ioachimescu și Alfredo Ovalles

 

Foto: Andra Aron

Când pașii se răresc, deodată ținuți în frâu de reamintirea faptului că nu știu de unde, nici încotro, și mai ales de ce; când luciditatea dezabuzată amenință să destrame din nou cortina, dând la iveală, în toată meschina-i obscenitate, oarba inerție în virtutea căreia continuă să se petreacă înaintarea clipelor; când totul în jur dezamăgește prin imperfecțiune, scandalizează prin nedreptate, irită prin gălăgie, scârbește prin redundanță; când, presimțit pe la toate colțurile, fluidul subteran al deșertăciunii dă pe dinafară și inundă totul în bătaia unei singure priviri necruțătoare; când nimic nu mai pare să funcționeze decât pentru a menține vie rana căderii și obsesivă amintirea paradisului pierdut; atunci – ca ultimă iluzie consolatoare, ca supremă himeră deasupra minciunilor de toate zilele, ca punere-ntre paranteze a nonsensului și-a vulgarității – atunci muzica își poate arcui răstimpul, fulgerător și memorabil; atunci, prin mijlocirea muzicii, poate amuți în sfârșit morbul tălmăcirii, iar tot ceea ce ar fi trebuit să fie această lume, și modul în care ar fi trebuit noi să fim, capătă deodată un posibil contur. E clipa faustică, „dureros de dulce”, căreia însă nici dacă am vrea nu am putea să-i cerem oprirea. E vechiul escapism romantic, de care poate că ar fi mai de bun simț să ne rușinăm, dar care în cele din urmă rămâne – oricât de puțin conștientizat, oricât de refulat – unul dintre motivele fundamentale pentru care concertele, de orice fel ar fi ele, continuă să aibă loc și să fie frecventate.

Foto: Andra Aron

Lumea e bine făcută – stă în puterea muzicii să ocazioneze trăirea acestui sentiment, altfel atât de implauzibil, dacă nu de-a dreptul indecent. Cât de rare sunt însă împrejurările în care muzica e ticluită și prezentată în așa fel încât să-și atingă acest suprem potențial! Și cât de bine e făcută lumea în care asemenea împrejurări rămân rare! Căci altfel probabil că ne-am volatiliza cu toții, sub imperiul unei vibrații letale prin forța propriei încremeniri. Nouă, celor lacomi de hipnoza muzicii, ne rămâne doar să o vânăm fără istov, asumându-ne evidența faptului că, într-o lume nu prea bine făcută, majoritatea covârșitoare a împrejurărilor muzicale nu răpesc, nu amuțesc, nu convertesc. Ele pot fi onorabile și profesioniste, agreabile și pline de bună cuviință, cazuri în care, de fapt, pur și simplu nu contează. Contează doar ceea ce destabilizează. Concertul care nu duce la dilatare și topire a ființei lăuntrice, care mai lasă loc de întors distanței obiective a subiectului față de starea sa muzicală, care nu izbutește să-l scoată pe ascultător din această senzație – cea mai penibilă dintre toate – a imposibilității de a tresălta, de a se realiza intern, acel concert se plasează sub demnitatea muzicii. Căci, pentru ca să conteze, un concert trebuie să transfigureze. Auditoriul trebuie convins de un singur lucru: că, măcar pe durata concertului, lumea e bine făcută.

Foto: Andra Aron

În 9 noiembrie, în Aula Palatului Cantacuzino, flautistul Matei Ioachimescu și pianistul Alfredo Ovalles m-au convins că lumea e bine făcută. Iată supremul elogiu pe care condeiul meu se consideră în stare să-l producă. Nici n-aș ști ce să mai adaug. Pur și simplu, am avut ocazia să-mi amintesc, prin intermediul acestor doi muzicieni totali, ce înseamnă să asculți muzica fără rest, ca și cum ai respira prin ea, ca și cum de ea ar depinde totul. Ei m-au convins, ca nimeni alții, că unui interpret cu adevărat dăruit îi stă în putință absolut orice fel de muzică (fapt ce, de altfel, se reflectă cu prisosință în activitatea la fel de bogată susținută de ambii atât în domeniul muzicii contemporane, cât și în cel al muzicii clasice). Și-au ales, desigur, un repertoriu pe potriva propriei lor excelențe: de la meditația incantatorie a Liedului lui Toshio Hosokawa până la expresivitatea hipnotizantă, intensă ca o „dulce durere”, a Elegiei scrise de Doina Rotaru sub impulsul poemului blagian omonim; de la neoromanticul și neotonalul Duo, scris „ca la carte” de austriacul Wolfram Wagner, până la frenezia spectaculoasă, de sorginte populară pe alocuri, a ritmurilor dansante rostogolite de către croata Margareta Ferek-Petric în Beastie Poetry; trecând și prin ceea ce am perceput drept piesa cea mai convingătoare a serii, de o imaginație deopotrivă debordantă și desăvârșit structurată – A Due de Călin Ioachimescu, în decursul căreia flautistului i s-a alăturat la marimbafon, ireproșabilă, Irina Rădulescu; toate desfășurându-se sub genericul extrem de potrivit „La Follia”, reflectat și în parafrazele la Les Folies d’Espagne – binecunoscutul set de variațiuni semnat de Marin Marais, un contemporan al lui Lully –, foarte inspirate, foarte multicolore, de un cert talent componistic, intercalate de către Alfredo Ovalles sub forma unor interludii menite să pregătească atmosfera fiecărei piese din program; toate aceste muzici, ele însele plasate la o înaltă altitudine valorică, au părut, odată încăpute pe mâinile acestor interpreți excepționali, să strălucească și mai mult. Parcă niciodată n-am resimțit atât de intens puterea de facere și desfacere a sensurilor muzicii și, mai ales, a stărilor muzicale, pe care o dețin, cu deplină autoritate, interpreții ieșiți din tipare. Parcă niciodată n-am fost mai convins că un interpret care știe să-și înnobileze profesionalismul prin imboldul pasiunii nețărmurite e capabil să facă din orice fel de muzică, chiar mediocră de-ar fi, o aventură și-un descântec. Spun asta doar de dragul și justețea teoretică a ideii, căci, încă o dată, calitatea pieselor alese de Ioachimescu & Ovalles nu poate fi nicidecum minimalizată. Doar atât că forța de pătrundere expresivă a celor doi a fost atât de mare, încât compozitorii le pot fi recunoscători pentru faptul că li s-au prezentat piesele într-unele din cele mai bune versiuni posibile.

Foto: Andra Aron

Am ascultat cu sufletul la gură. Am ascultat resimțind fiecare gest, fiecare nuanță, fiecare clipire, ca pe o confirmare în plus a faptului că nu poate și nici nu trebuie să fie altfel. Am ascultat cu convingerea că, locuită și de asemenea muzicieni, lumea e bine făcută, mai poate sta în picioare, mai merită o șansă.

Foto: Andra Aron