
CRONICA: Libertate în citate: un dialog muzical între tradiție și contemporaneitate
Libertate în citate: un dialog muzical între tradiție și contemporaneitate
Cronica de Cristina Pascu
Înainte de a trece la cronica muzicală propriu-zisă, se impun câteva mențiuni esențiale despre proiectul Libertate în Citate: o inițiativă cultural-artistică complexă, semnată și implementată de colegul meu, compozitorul Alexandru Ștefan Murariu, și de echipa din care am onoarea să fac parte: Andra Daniela Pătraș (asistent de proiect), Gabriela Timuș (video), Emanuel Oniga (sunet), Mirela Momanu și George Moldovan (fotografie) și Bogdan Greab (concepție vizuală), toate acestea sub egida organizației Sound Borders.
Ideea acestui proiect a fost, oarecum, dictată de calendar: anul acesta marchează 35 de ani de la Revoluția din 1989, un moment definitoriu în istoria recentă a României, care aduce în prim-plan ideea de libertate. Un alt pilon conceptual al proiectului este cel de citat muzical, elementul unificator al creațiilor prezentate în cele trei concerte desfășurate în spații de prestigiu: la Filarmonica de Stat din Oradea (15 octombrie), Ateneul Român din București (20 octombrie) și Academia Națională de Muzică “Gheorghe Dima” din Cluj (22 octombrie, în cadrul Festivalului Toamna Muzicală clujeană, organizat de Filarmonica de Stat Transilvania). Acesta a fost abordatprismatic: de la contextul lui originar, folcloric la diversele avataruri pe care le-a luat în contemporaneitate: vocale, instrumentale. Pentru a structura acest demers multidimensional, repertoriul a fost organizat în trei secțiuni, fiecare dintre acestea oferind o perspectivă asupra evoluției muzicale a citatului.
În continuare, pentru a asigura coerența cronicii, voi prezenta detaliat repertoriul fiecărei secțiuni:
Calup 1: Pă cel plai de munte pentru voce solo(cântec popular din Transilvania), Béla Bartók, Melodii de colinde (1) pentru pian solo, SZ 57, Șerban Marcu, Pă cel plai de munte pentru grup vocal, Áron Török-Gyurkó, Plai pentru ansamblu.
Calup 2: Horea cu noduri(cântec popular din Maramureș),Alexandru Ștefan Murariu, Knots III pentru clarinet solo (p.a.a.),Knots I pentru grup vocal, Knots V pentru ansamblu(p.a.a.).
Calup 3: Andrei Petrache, Dialogue with Time pentru ansamblu (p.a.a.), Sigismund Toduță, Passacaglia pentru pian solo, Gheorghe Cucu – Roxana Chicidea, Doamne Iisuse Hristoase pentru grup vocal, Cântec de stea pentru voce solo (cântec popular din Transilvania).
Fiecare concert a fost precedat de un dialog lămuritor, pe care am avut șansa să îl moderez, aducând în fața publicului perspectivele colegilor mei: Andra Pătraș, etnomuzicolog și solistă vocală în concert și Alexandru Ștefan Murariu – compozitor, dirijor și președintele Asociației Sound Borders, organizatorul evenimentului. Andra a avut rolul de a ne ghida printr-o „cartografiere” a surselor citatelor muzicale: Pă cel plai de munte (cântec popular din Transilvania), Horea de grumaz (din Maramureș) și Doamne Iisuse Hristoase (colindă semicultă). Aceste piese au adus în prim-plan bogăția folclorului românesc, cu influențe diverse din regiuni și tradiții variate, fiecare cu o încărcătură culturală și spirituală aparte.La rândul său, Alexandru, prin ipostazele sale multiple de artizan al proiectului, compozitor și dirijor, ne-a împărtășit perspectiva sa asupra procesului devenirii muzicii de la idee la înfăptuire.
Materializarea artistică a acestor idei a avut loc prin dăruirea și talentul deja binecunoscutului Ensemble Couleurs, un ansamblu consacrat prin rafinamentul interpretativ, versatilitatea tehnică, dozajul sonor de filigran. Aș dori să îi nominalizez pe artiștii care compun acest Ansamblu minunat: Carina Cebotari (flaut), Sergiu Cebotari și Cristian Ciolacu (clarinet), Alex Lazăr (pian), Sanda Răileanu (harpă), Toni Vintur (percuție), Sonia Vulturar și Ana-Teodora Buia (vioară), Fodor Lilla Dorottya (violă), Diana Stir și Adela-Hania Greab (violoncel). Sunt muzicieni care, prin talentul, tehnica, deschiderea și adaptabilitatea lor muzicală, constituie un ansamblu ce se așază cu autoritate printre formațiile de elită ale muzicii contemporane. Să nu uităm că, în septembrie 2023, Ensemble Couleurs a urcat pe scena Filarmonicii din Berlin, afirmându-și statutul de ansamblu de referință în muzica contemporană la nivel european.
O componentă inedită a acestui proiect a fost prezența pe scenă a Grupului Vocal Synavlia, un cvartet remarcabil, care a adus un complement sonor ansamblului instrumental. Cvartetul este compus din Roxana Chicidea (soprană), Antonia Cenușă (alto), Ovidiu Șiclovan (tenor), Gabriel Cenușă (bas), invitată – Ramona Murariu (soprană), muzicieni ale căror abilități vocale și expresivitate au contribuit la o diversitate artistică de o subtilitate aparte.
Dimensiunea educativă a proiectului este evidentă. Alexandru Ștefan Murariu își asumă o misiune mai înaltă decât aceea de a impresiona și sensibiliza publicul; el caută să transmită o înțelegere profundă a muzicii tradiționale și contemporane, să educe și să formeze gustul pentru ceea ce este autentic, nou și valoros. Prin acest proiect, spectatorii nu asistă doar la un spectacol muzical, ci parcurg o veritabilă lecție de istorie muzicală, de la surse originale până la interpretări moderne.În două dintre concerte, publicul a avut ocazia să asculte înregistrări istorice – muzica tradițională colectată de Bartók și imortalizată pe cilindrii de ceară, o veritabilă comoară etnomuzicologică. Introducerea acestui material de arhivă oferă o perspectivă profundă asupra autenticității și originilor muzicale, contextualizând transformările moderne care au urmat.
Concertul a avut, de asemenea, o anumită dramaturgie. Pornind de la o voce singulară (înregistrată sau, cum a fost la concertul de la Cluj, live – Veronica Macarie Moldovan, Diana Topan, Sergiu Negrean) și revenind la final aceeași formă esențializată de expresie, concertulrelevă un arc simbolic ce se închide cu piesa „Doamne Iisuse Hristoase”, interpretată cu o sensibilitate aparte de Andra Pătraș. Această ciclicitate aduce în discuție etimologia cuvântului „a cerceta”, derivat din ideea de a „face un cerc” în jurul unei idei centrale, a unui ax conceptual. Într-un sens simbolic, demersul lui Alexandru Ștefan Murariu este un act de cercetare a esenței muzicii, de reîntoarcere la origine și de explorare a multiplelor ipostaze ale acestui concept – citatul muzical.
Ca un pandant la acest demers artistic, interviurile realizate cu compozitorii și profesorii Dan Dediu și Adrian Pop (și care pot fi vizionate pe Youtube) aduc două perspective inedite asupra conceptelor cheie ale proiectului. Discuția cu profesorul Adrian Pop explorează tema cenzurii, a propagandei și libertății. În interviul cu profesorul Dan Dediu, accentul a fost pus pe conceptul de citat în muzică. Ambele dialoguri au valențe propedeutice, de inițiere și lămurire a conceptelor abordate în contextul tematic al proiectului.
Libertate în Citate este mai mult decât un proiect muzical – este o incursiune în mirajul felului în care ideile și sunetele se metamorfozează, împrumutându-și unele altora sensuri și profunzimi. Așa cum ideile își răspund și se întrepătrund, muzica își extrage substanța primă din aceeași rădăcină, din aceeași sevă culturală, pentru a se exprima mereu altfel, dar rămânând în esență fidelă originii sale.În cuvintele lui Gabriel Liiceanu: “Întreg câmpul culturii s-a născut din idei care-și răspund unele altora, ieșind din orice relație de cauzalitate, filiațiune sau cronologie și creând uriașa țesătură a unui unic creier uman. Înțelese în necontenitele lor ricoșeuri, ideile lumii se așează într-o stranie coregrafie, care se mișcă între originalitate și repetiție” (Caiet de ricoșat gânduri sau despre misterioasa circulație a ideilor de-a lungul timpului, p. 6). Această „coregrafie stranie” a ideilor se reflectă și în muzica proiectului, care ne invită să descoperim legături profunde între trecut și prezent, între tradiție și inovație, într-un dialog perpetuu și fascinant.