Cronică: Muzică românească de cameră în Casa Lipatti

MERIDIAN 2018

Vlad Ghinea: Muzică românească de cameră în Casa Lipatti

Data de 19 martie 2017 a marcat un moment important pentru cultura românească: aniversarea a 100 de ani de la naşterea lui Dinu Lipatti. Un an mai târziu, în cadrul celei de a doua ediţii a Festivalului „I love Lipatti”, s-a deschis Casa Artelor „Dinu Lipatti” (cel mai nou centru cultural bucureştean), tocmai în imobilul în care a trăit marele pianist până la plecarea sa din ţară, în 1943.

Inclus în Festivalul Internaţional „Meridian” (ediţia a XIV-a), evenimentul din 8 noiembrie (găzduit de Casa Artelor „Dinu Lipatti”) s-a desfăşurat în trei părţi: o conferinţă a compozitoarei Irina Hasnaş, cu tema Dinu Lipatti creator; un recital de flaut, al cărui protagonist a fost Cătălin Opriţoiu; un recital de lieduri, susţinut de mezzosoprana Claudia Codreanu şi de pianista Diana Dembinski Vodă.

Irina Hasnas – Foto: Paul Buciuta/CADL

Directorul-fondator al instituţiei de cultură, regizoarea Alice Barb, a vorbit în introducere despre traseul parcurs de la stadiul de proiect la reuşita de a salva şi a conserva casa care a aparţinut odinioară familiei Lipatti (iniţial, se dorea de către proprietari deschiderea unui pub în acest loc), precizând faptul că a condiţionat activităţile festivalului în această incintă de includerea în programe a lucrărilor lui Dinu Lipatti. Conferinţa Irinei Hasnaş s-a axat așadar pe creaţia lui Lipatti, prezentându-se personalităţile care au influenţat stilul său componistic neoclasic (Paul Dukas, Nadia Boulanger, George Enescu, Mihail Jora şi alţii). De asemenea, au fost redate câteva înregistrări ale lucrărilor lui Lipatti, aflat şi în ipostaza de interpret: Nocturna în fa diez minor pentru pian (1941), Concertino în stil clasic, op. 3 pentru pian şi orchestră de cameră (1936) sau Sonatina pentru mâna stângă (1941). La finalul conferinţei a fost ilustrată strânsa legătură artistică dintre Enescu şi Lipatti printr-o înregistrare a Sonatei a III-a pentru pian şi vioară „în caracter popular românesc” în la minor, op. 25 de Enescu, aceasta fiind precedată de un citat care îi aparţine lui Yehudi Menuhin: „Dacă, într-adevăr, muzica sporeşte trăinicia legăturilor interumane, este la fel de adevărat că Dinu Lipatti mi-a fost un frate, George Enescu fiindu-ne, la amândoi, un naş întru spirit şi muzică.”

Catalin Opritoiu – Foto: Paul Buciuta/CADL

Tehnica instrumentală desăvârşită şi sensibilitatea artistică au caracterizat interpretarea flautistului Cătălin Opriţoiu. Lucrarea Triptic de Lidia Ciubuc s-a remarcat prin momentele de virtuozitate, care au precedat o secţiune cu un vădit caracter meditativ (piesa a trebuit reluată la final din cauza intervenţiei nedorite a unei sonerii din public, fapt ce a compromis în primă fază înregistrarea realizată de cei de la Radio România Muzical). Recent dispărut dintre cei vii (în anul 2016), Thomas Beimel a explorat tehnica instrumentală, în special cântatul concomitent din flaut şi din voce, în lucrarea das tor des kusses (de fapt, singura aparținând unui compozitor străin din tot evenimentul). A urmat prima audiție absolută De unul singur de George Balint, pentru flaut piccolo şi alto, cu „incantaţii” vocale. În Sonata pentru flaut solo de Tiberiu Olah s-a evidenţiat „jocul” armonicelor, iar Introducere şi Allegro de Dinu Lipatti a creat în prima secţiune o atmosferă de tip impresionist, fiind urmată de o parte în tempo rapid, cu elemente populare româneşti.

Diana Voda si Claudia Codreanu – Foto: Paul Buciuta/CADL

Duo-ul Claudia Codreanu – Diana Vodă a dezvăluit apoi o excelentă compatibilitate artistică, întărită de o cunoaştere aprofundată a repertoriului şi de o remarcabilă implicare afectivă, fie că vorbim de lucrări de Zeno Vancea (Moină, pe versuri de George Bacovia), Cornel Ţăranu (Tu reviendras I şi II din ciclul 5 Tzara lieds, pe versuri de Tristan Tzara), Felicia Donceanu (Balet, versuri de Bacovia), Nicolae Coman (Sufletele fântânilor, pe versurile Marianei Dumitrescu) sau Valentin Gheorghiu (Transfigurare, pe versuri de Tudor Arghezi). Diana Vodă s-a aflat şi în ipostaza de compozitor, propunând un ciclu de cinci lieduri, Anotimpuri (pe versurile lui Lucian Blaga; unul dintre lieduri este un autoportret, restul parcurgând cele patru anotimpuri până la clopoţeii peisajului iernatic). De asemenea, au fost prezentate în primă audiţie absolută lieduri aparţinând Olguţei Lupu (Viziune; se remarcă interesantul comentariu componistic la versurile lui Marin Sorescu) şi lui Dinu Savu (Singur, pe versuri de James Joyce). Prin Deux ariettes oubliées (pe poezii de Paul Verlaine) din ciclul Cinci lieduri de Dinu Lipatti, s-a completat cadrul evocator al personalităţii marelui muzician român.

Un mini-maraton (început la ora 18 şi încheiat în jurul orei 21), evenimentul din 8 noiembrie a păstrat ca leitmotiv personalitatea lui Dinu Lipatti, lăsând în urmă o întrebare dureroasă: ce compoziţii ar mai fi oferit Lipatti dacă ar fi rămas mai mult pe această lume?