𝗥𝗘𝗧𝗥𝗔𝗖𝗜𝗡𝗚 𝗕𝗔𝗥𝗧𝗢́𝗞 – Rezultatele concursului de compozitie

Concursul Național de Compoziție Retracing Bartók a angrenat noua generație de compozitori într-o aventură sonoră îndrăzneață: tinerii compozitori selectați în cadrul concursului au compus lucrari originale, pornind de la o serie de cântece si piese instrumentale arhaice din colecția realizată de Bela Bartók în urma cercetărilor sale etnomuzicologice.

Lucrările în premieră absolută au fost interpretate – minunat, ca de obicei – de ansamblul ATEM (Bogdan Preda flaut, Cristina Mălăncioiu vioară, Cristian Miclea clarinet, Darius Tereu violoncel, Victor Andrei Părău pian) în seara zilei de joi, 18 mai, în sala de concerte a Consiliului Județean Timiş. Concertul poate fi urmarit AICI, pe platforma Facebook.

Juriul, compus din dr. Sabina Ulubeanu (coordonator de concurs), Lucian Ban, Mat Maneri, conf.univ. Gabriel Almaşi şi conf.univ. Gabriel Mălăncioiu (UVT-FMT), a acordat următoarele premii:

 

Locul 1 – Irina Perneş, studentă în anul III la Universitatea Națională de Muzică din Bucureşti, pentru lucrarea “Murmuration”

 

“𝑃𝑖𝑒𝑠𝑎 ‘𝑀𝑢𝑟𝑚𝑢𝑟𝑎𝑡𝑖𝑜𝑛’ 𝑎 𝑓𝑜𝑠𝑡 𝑖𝑛𝑠𝑝𝑖𝑟𝑎𝑡𝑎̆ 𝑑𝑒 𝑠𝑡𝑜𝑙𝑢𝑟𝑖, 𝑑𝑒 𝑒𝑛𝑒𝑟𝑔𝑖𝑎 𝑠̧𝑖 𝑚𝑖𝑠̧𝑐𝑎̆𝑟𝑖𝑙𝑒 𝑎𝑒𝑟𝑎𝑡𝑒, 𝑒𝑥𝑡𝑟𝑒𝑚 𝑑𝑒 𝑒𝑥𝑝𝑟𝑒𝑠𝑖𝑣𝑒 𝑎𝑙𝑒 𝑝𝑎̆𝑠𝑎̆𝑟𝑖𝑙𝑜𝑟 𝑖̂𝑛 𝑎𝑒𝑟, 𝑑𝑎𝑟 𝑛𝑢 𝑛𝑢𝑚𝑎𝑖. 𝐸𝑠𝑡𝑒 𝑑𝑒 𝑓𝑎𝑝𝑡 𝑢𝑛 𝑖̂𝑛𝑡𝑟𝑒𝑔 𝑡𝑎𝑏𝑙𝑜𝑢 𝑠𝑢𝑟𝑝𝑟𝑖𝑛𝑠 𝑎 𝑢𝑛𝑢𝑖 𝑐𝑎𝑑𝑟𝑢 𝑒𝑥𝑡𝑟𝑒𝑚 𝑑𝑒 𝑓𝑟𝑢𝑠𝑡, 𝑝𝑢𝑟, 𝑟𝑒𝑎𝑙 𝑠̧𝑖 𝑖̂𝑛 𝑎𝑐𝑒𝑙𝑎𝑠̧𝑖 𝑡𝑖𝑚𝑝 𝑑𝑖𝑎𝑓𝑎𝑛, 𝑙𝑢𝑚𝑖𝑛𝑜𝑠, 𝑑𝑒𝑙𝑖𝑐𝑎𝑡 𝑠̧𝑖 𝑜𝑛𝑖𝑟𝑖𝑐. 𝑇𝑜𝑐𝑚𝑎𝑖 𝑝𝑟𝑖𝑛 𝑠𝑝𝑖𝑟𝑖𝑡𝑢𝑙 𝑓𝑟𝑢𝑠𝑡 𝑠̧𝑖 𝑜𝑛𝑒𝑠𝑡𝑖𝑡𝑎𝑡𝑒, 𝑝𝑖𝑒𝑠𝑎 𝑟𝑒𝑝𝑟𝑒𝑧𝑖𝑛𝑡𝑎̆ 𝑢𝑛 𝑜𝑚𝑎𝑔𝑖𝑢 𝑎𝑑𝑢𝑠 𝑐𝑜𝑚𝑝𝑜𝑧𝑖𝑡𝑜𝑟𝑢𝑙𝑢𝑖 𝐵𝑒́𝑙𝑎 𝐵𝑎𝑟𝑡𝑜́𝑘, 𝑢𝑛 𝑐𝑜𝑚𝑝𝑜𝑧𝑖𝑡𝑜𝑟 𝑐𝑎𝑟𝑒 𝑚-𝑎 𝑖𝑛𝑠𝑝𝑖𝑟𝑎𝑡 𝑚𝑒𝑟𝑒𝑢 𝑝𝑟𝑖𝑛 𝑓𝑜𝑟𝑡̧𝑎, 𝑒𝑛𝑒𝑟𝑔𝑖𝑎 𝑠̧𝑖 𝑠𝑖𝑛𝑐𝑒𝑟𝑖𝑡𝑎𝑡𝑒𝑎 𝑚𝑢𝑧𝑖𝑐𝑖𝑖 𝑙𝑢𝑖, 𝑡𝑒𝑚𝑎 𝑝𝑟𝑖𝑛𝑐𝑖𝑝𝑎𝑙𝑎̆ 𝑓𝑖𝑖𝑛𝑑 𝑖𝑛𝑠𝑝𝑖𝑟𝑎𝑡𝑎̆ 𝑑𝑒 𝑢𝑛𝑎 𝑑𝑖𝑛𝑡𝑟𝑒 𝑚𝑒𝑙𝑜𝑑𝑖𝑖𝑙𝑒 𝑡𝑟𝑎𝑑𝑖𝑡̧𝑖𝑜𝑛𝑎𝑙𝑒 𝑡𝑟𝑎𝑛𝑠𝑐𝑟𝑖𝑠𝑒 𝑑𝑒 𝑒𝑙”

 

Locul 2 – Ariadna Ene Iliescu, masterandă la Universitatea Națională de Muzică din Bucureşti pentru lucrarea “Fă-mă Doamne ce mă face”

 

“𝐿𝑢𝑐𝑟𝑎𝑟𝑒𝑎 ‘𝐹𝑎̆-𝑚𝑎̆ 𝐷𝑜𝑎𝑚𝑛𝑒 𝑐𝑒 𝑚𝑎̆ 𝑓𝑎𝑐𝑒’ 𝑖̂𝑠̦𝑖 𝑖𝑎 𝑡𝑖𝑡𝑙𝑢𝑙 𝑑𝑖𝑛 𝑐𝑎̂𝑛𝑡𝑒𝑐𝑢𝑙 𝑎 𝑑𝑜𝑢𝑎̆ 𝑠𝑢𝑟𝑜𝑟𝑖 𝑎𝑑𝑜𝑙𝑒𝑠𝑐𝑒𝑛𝑡𝑒, 𝑅𝑢𝑠𝑎𝑛𝑑𝑎 𝑠̦𝑖 𝑆𝑢𝑠𝑎𝑛𝑎, 𝑖̂𝑛 𝑐𝑎𝑟𝑒 𝑎𝑐𝑒𝑠𝑡𝑒𝑎 𝑖̂𝑠̦𝑖 𝑒𝑥𝑝𝑟𝑖𝑚𝑎̆ 𝑠𝑝𝑒𝑟𝑎𝑛𝑡̦𝑒𝑙𝑒 𝑙𝑜𝑟 𝑐𝑒𝑙𝑒 𝑚𝑎𝑖 𝑚𝑎𝑟𝑖. “𝐹𝑎̆-𝑚𝑎̆ 𝐷𝑜𝑎𝑚𝑛𝑒 𝑐𝑒 𝑚𝑎̆ 𝑓𝑎𝑐𝑒, 𝑓𝑎̆-𝑚𝑎̆ 𝑠𝑢𝑏𝑡̦𝑖𝑟𝑒 𝑠̦𝑖 ‘𝑛𝑎𝑙𝑡𝑎̆.. “. 𝑃𝑖𝑒𝑠𝑎 𝑎 𝑓𝑜𝑠𝑡 𝑐𝑢𝑙𝑒𝑎𝑠𝑎̆ 𝑑𝑒 𝐵𝑒́𝑙𝑎 𝐵𝑎𝑟𝑡𝑜́𝑘 𝑖̂𝑛 𝑒𝑥𝑝𝑙𝑜𝑟𝑎̆𝑟𝑖𝑙𝑒 𝑠𝑎𝑙𝑒 𝑝𝑟𝑖𝑛 𝑠𝑎𝑡𝑒𝑙𝑒 𝑟𝑜𝑚𝑎̂𝑛𝑒𝑠̦𝑡𝑖 𝑑𝑒 𝑙𝑎 𝑖̂𝑛𝑐𝑒𝑝𝑢𝑡 𝑑𝑒 𝑠𝑒𝑐𝑜𝑙 𝑋𝑋 𝑠̦𝑖 𝑎𝑚 𝑝𝑟𝑖𝑚𝑖𝑡-𝑜 𝑎𝑐𝑢𝑚 𝑐𝑎 𝑠𝑎̆𝑚𝑎̂𝑛𝑡̦𝑎̆ 𝑚𝑢𝑧𝑖𝑐𝑎𝑙𝑎̆ 𝑝𝑒𝑛𝑡𝑟𝑢 𝑝𝑟𝑜𝑐𝑒𝑠𝑢𝑙 𝑐𝑜𝑚𝑝𝑜𝑛𝑖𝑠𝑡𝑖𝑐. 𝐴𝑚 𝑖̂𝑛𝑐𝑒𝑟𝑐𝑎𝑡 𝑚𝑎𝑖 𝑖̂𝑛𝑡𝑎̂𝑖 𝑠𝑎̆ 𝑚𝑎̆ 𝑓𝑜𝑙𝑜𝑠𝑒𝑠𝑐 𝑑𝑒 𝑚𝑎𝑡𝑒𝑟𝑖𝑎𝑙𝑢𝑙 𝑚𝑢𝑧𝑖𝑐𝑎𝑙 𝑝𝑟𝑜𝑝𝑟𝑖𝑢-𝑧𝑖𝑠, 𝑓𝑎̆𝑐𝑎̂𝑛𝑑𝑢-𝑙 𝑠𝑎̆ 𝑓𝑖𝑒 𝑝𝑟𝑒𝑧𝑒𝑛𝑡 𝑖̂𝑛𝑡𝑟-𝑢𝑛 𝑓𝑒𝑙 𝑠𝑎𝑢 𝑎𝑙𝑡𝑢𝑙 𝑝𝑒 𝑡𝑜𝑡 𝑝𝑎𝑟𝑐𝑢𝑟𝑠𝑢𝑙 𝑝𝑖𝑒𝑠𝑒𝑖, 𝑓𝑖𝑒 𝑠𝑢𝑏 𝑓𝑜𝑟𝑚𝑎 𝑢𝑛𝑖𝑣𝑒𝑟𝑠𝑢𝑙𝑢𝑖 𝑚𝑒𝑙𝑜𝑑𝑖𝑐 𝑖̂𝑛 𝑐𝑎𝑟𝑒 𝑠𝑒 𝑠𝑐𝑎𝑙𝑑𝑎̆ 𝑙𝑢𝑐𝑟𝑎𝑟𝑒𝑎, 𝑓𝑖𝑒 𝑝𝑟𝑖𝑛 𝑟𝑖𝑡𝑚𝑢𝑟𝑖 𝑠𝑎𝑢 𝑜𝑟𝑛𝑎𝑚𝑒𝑛𝑡𝑎̆𝑟𝑖 𝑜𝑏𝑠𝑒𝑠𝑖𝑣𝑒. 𝑇𝑜𝑡𝑜𝑑𝑎𝑡𝑎̆ 𝑎𝑚 𝑟𝑒𝑓𝑙𝑒𝑐𝑡𝑎𝑡 𝑎𝑠𝑢𝑝𝑟𝑎 𝑣𝑖𝑒𝑡̦𝑖𝑖 𝑠̦𝑖 𝑡𝑟𝑎̆𝑖𝑟𝑖𝑙𝑜𝑟 𝑐𝑒𝑙𝑜𝑟 𝑑𝑜𝑢𝑎̆ 𝑓𝑒𝑡𝑒 𝑠̦𝑖 𝑎𝑠𝑡𝑓𝑒𝑙 𝑙𝑢𝑐𝑟𝑎𝑟𝑒𝑎 𝑠-𝑎 𝑐𝑜𝑛𝑡𝑢𝑟𝑎𝑡 𝑠𝑢𝑏 𝑓𝑜𝑟𝑚𝑎 𝑢𝑛𝑢𝑖 𝑐𝑜𝑙𝑎𝑗 𝑑𝑒 𝑚𝑜𝑚𝑒𝑛𝑡𝑒 𝑠̦𝑖 𝑠𝑡𝑎̆𝑟𝑖: 𝑧𝑏𝑢𝑐𝑖𝑢𝑚𝑢𝑙 𝑠𝑎𝑡𝑢𝑙𝑢𝑖, 𝑓𝑟𝑎𝑔𝑚𝑒𝑛𝑡𝑒 𝑑𝑒 𝑣𝑖𝑎𝑡̦𝑎̆ 𝑙𝑎̆𝑢𝑛𝑡𝑟𝑖𝑐𝑎̆, ℎ𝑜𝑟𝑎 𝑑𝑒 𝑑𝑢𝑚𝑖𝑛𝑖𝑐𝑎̆, 𝑟𝑢𝑔𝑎̆𝑐𝑖𝑢𝑛𝑒𝑎. 𝐷𝑎𝑟 𝑚𝑎̆𝑟𝑡𝑢𝑟𝑖𝑠𝑒𝑠𝑐 𝑐𝑎̆ 𝑚-𝑎 𝑎𝑡𝑟𝑎𝑠 𝑐𝑒𝑙 𝑚𝑎𝑖 𝑚𝑢𝑙𝑡 𝑜 𝑝𝑜𝑠𝑖𝑏𝑖𝑙𝑎̆ 𝑎𝑠𝑒𝑚𝑢𝑖𝑟𝑒 𝑎 𝑠𝑝𝑖𝑟𝑖𝑡𝑢𝑙𝑢𝑖 𝑓𝑜𝑙𝑐𝑙𝑜𝑟𝑢𝑙𝑢𝑖 𝑐𝑢 𝑎𝑑𝑜𝑙𝑒𝑠𝑐𝑒𝑛𝑡̦𝑎, 𝑐𝑢𝑚 𝑖̂𝑚𝑝𝑎̆𝑟𝑡𝑎̆𝑠̦𝑒𝑠𝑐 𝑜 𝑒𝑛𝑒𝑟𝑔𝑖𝑒 𝑣𝑖𝑠𝑐𝑒𝑟𝑎𝑙𝑎̆, 𝑐𝑟𝑢𝑑𝑎̆, 𝑛𝑎𝑖𝑣𝑎̆, 𝑎𝑑𝑒𝑠𝑒𝑎 𝑑𝑢𝑙𝑐𝑒.”

 

Locul 3 – George Ioan Păiş, doctorand la Universitatea Națională de Muzică din Bucureşti pentru lucrarea “Duhuri şi poduri”

 

“𝐷𝑢ℎ𝑢𝑟𝑖 — 𝑝𝑒𝑛𝑡𝑟𝑢 𝑐𝑎̆ 𝑖̂𝑛 𝑐𝑎̂𝑛𝑡𝑒𝑐𝑢𝑙 𝑐𝑢𝑙𝑒𝑠 𝑑𝑒 𝐵𝑎𝑟𝑡𝑜́𝑘, 𝑝𝑒 𝑐𝑎𝑟𝑒 𝑙-𝑎𝑚 𝑓𝑜𝑙𝑜𝑠𝑖𝑡 𝑐𝑎 𝑡𝑟𝑎𝑚𝑏𝑢𝑙𝑖𝑛𝑎̆ 𝑖̂𝑛 𝑐𝑟𝑒𝑎𝑡̦𝑖𝑒, 𝑎𝑚 𝑠𝑖𝑚𝑡̦𝑖𝑡 𝑐𝑎̆ 𝑏𝑎̂𝑛𝑡𝑢𝑖𝑒 𝑐𝑒𝑣𝑎 𝑑𝑖𝑛 𝑠𝑢𝑓𝑙𝑢𝑙 𝑐𝑒𝑙𝑜𝑟 𝑝𝑎𝑡𝑟𝑢 𝑓𝑒𝑚𝑒𝑖 𝑐𝑒 𝑙-𝑎𝑢 𝑐𝑎̂𝑛𝑡𝑎𝑡 𝑐𝑎̂𝑛𝑑𝑣𝑎, 𝑐𝑢𝑖𝑣𝑎, 𝑢𝑛𝑑𝑒𝑣𝑎. 𝑆𝑢𝑓𝑙𝑢𝑙 𝑙𝑜𝑟 𝑒𝑠𝑡𝑒 𝑎𝑝𝑜𝑖 𝑠𝑢𝑝𝑟𝑎-𝑏𝑎̂𝑛𝑡𝑢𝑖𝑡 𝑑𝑒 𝑑𝑢ℎ𝑢𝑙 𝑐𝑒𝑙𝑢𝑖 𝑐𝑒 𝑎 𝑐𝑎𝑝𝑡𝑎𝑡, 𝑛𝑜𝑡𝑎𝑡 𝑠̦𝑖 𝑐𝑟𝑖𝑠𝑡𝑎𝑙𝑖𝑧𝑎𝑡 𝑢𝑛 𝑚𝑜𝑚𝑒𝑛𝑡 𝑐𝑒 𝑑𝑒𝑗𝑎 𝑝𝑎𝑟𝑒 𝑠𝑎̆ 𝑎𝑝𝑎𝑟𝑡̦𝑖𝑛𝑎̆ 𝑢𝑛𝑒𝑖 𝑎𝑙𝑡𝑒 𝑙𝑢𝑚𝑖, 𝑢𝑛𝑢𝑖 𝑎𝑙𝑡 𝑡𝑖𝑚𝑝. 𝑂 𝑚𝑢𝑧𝑖𝑐𝑎̆ 𝑝𝑟𝑒𝑐𝑢𝑚 𝑢𝑛 𝑑𝑢ℎ, 𝑖𝑛𝑎𝑐𝑐𝑒𝑠𝑖𝑏𝑖𝑙𝑎̆, 𝑝𝑖𝑒𝑟𝑑𝑢𝑡𝑎̆, 𝑑𝑜𝑎𝑟 𝑐𝑟𝑒𝑖𝑜𝑛𝑎𝑡𝑎̆ 𝑖̂𝑛𝑡𝑟-𝑜 𝑛𝑜𝑡𝑎𝑡̦𝑖𝑒 𝑐𝑒-𝑖 𝑒𝑠𝑡𝑒 𝑐𝑜𝑚𝑝𝑙𝑒𝑡 𝑠𝑡𝑟𝑎̆𝑖𝑛𝑎̆, 𝑎𝑠𝑒𝑚𝑒𝑛𝑒𝑎 𝑢𝑛𝑢𝑖 𝑖𝑛𝑠𝑡𝑎𝑛𝑡𝑎𝑛𝑒𝑢 𝑐𝑒 𝑐𝑎𝑝𝑡𝑒𝑎𝑧𝑎̆ 𝑓𝑎̆𝑟𝑎̆ 𝑠𝑎̆ 𝑝𝑎̆𝑡𝑟𝑢𝑛𝑑𝑎̆.

𝑠̦𝑖 𝑝𝑜𝑑𝑢𝑟𝑖 — 𝑝𝑒𝑛𝑡𝑟𝑢 𝑐𝑎̆ 𝑙𝑢𝑐𝑟𝑎̂𝑛𝑑 𝑐𝑢 𝑚𝑎𝑡𝑒𝑟𝑖𝑎𝑙𝑢𝑙 𝑑𝑎𝑡 𝑎𝑚 𝑐𝑟𝑒𝑎𝑡 (𝑠𝑎𝑢 𝑠-𝑎𝑢 𝑐𝑟𝑒𝑎𝑡) 𝑜 𝑐𝑜𝑙𝑒𝑐𝑡̦𝑖𝑒 𝑑𝑒 𝑝𝑜𝑑𝑢𝑟𝑖 𝑖̂𝑛 𝑡𝑖𝑚𝑝, 𝑝𝑜𝑑𝑢𝑟𝑖 𝑐𝑎̆𝑡𝑟𝑒 𝐵𝑎𝑟𝑡𝑜́𝑘, 𝑝𝑜𝑑𝑢𝑟𝑖 𝑐𝑎̆𝑡𝑟𝑒 𝑢𝑛 𝑚𝑜𝑚𝑒𝑛𝑡 𝑐𝑜𝑚𝑝𝑙𝑒𝑡 𝑠𝑡𝑟𝑎̆𝑖𝑛 𝑚𝑖𝑒, 𝑐𝑎̆𝑡𝑟𝑒 𝑢𝑛 𝑐𝑎̂𝑛𝑡𝑒𝑐 𝑣𝑒𝑐ℎ𝑖.”

 

De multe apriecieri din partea juriului şi a publicului s-au bucurat şi ceilalti finalişti ai concursului, Mara Prună (“Fragments”), Bianca Diana Popa (“The Return”), Andrei Petrache (“The Fountain with Four Springs”), Mihnea George Dragne (“Shards”) şi Rubin Szabó Bázsa Lovász (“Bartok In()t(w)o”)

Proiectul Retracing Bartók, inițiat și curatoriat din 2018 de Jazz Updates (TM) împreună cu pianistul Lucian Ban (RO/USA) și violistul Mat Maneri (USA), este conceput ca o celebrare a extraordinarei diversități și bogății a muzicii românești tradiționale, fiind în același timp o reflecție artistică asupra transformării cântului popular în cultura contemporană și o reconstituire a poveștii lui Béla Bartók în România și a dragostei lui pentru muzica românilor din Banat si Transilvania.

 

Proiectul Retracing Bartók a făcut din programul Timișoara 2023 Capitala Europeană a Culturii si este finanţat de Consiliul Județean Timiș prin programul TimCultura 2023.

PARTENERI: Muzeul Etnografic din Budapesta, Arhivele Bartok din Budapesta
Direcția Județeană pentru Cultură Timiș, MEWI, Soundcreation.ro, 4LED.ro, Librăria Cărturești, MPPL Business Law