ASTERISME 1 (Meridian 2021)

Festivalul Internațional MERIDIAN – Ediția a XVI-a – PLANETARIUM – 7-14 noiembrie 2021

MERIDIAN International Festival – 16th edition – PLANETARIUM – November 7-14, 2021

 

Miercuri 10 noiembrie / Wednesday November 10th

 

19:00 / 7 p.m.

Online

 

ASTERISME (1)

 

Program:

Octavian Nemescu (RO) – “Efemeridă” pentru cinci viori şi violoncel / “Ephemeride” for five violins and cello (p.a.a. / WP)

  • Interpretează / Performers: Diana Moş, Mădălin Pandelescu, Nelu Bulbuci, Mateo Miu, Irina Perneş – viori / violins & Eugen Bogdan Popa – violoncel / cello

 

Doina Rotaru (RO) – “Lumina” pentru cvintet de suflători / “Light” for wind quintet (2021, p.a.r. / RP) – in memoriam Octavian Nemescu

  • Interpretează / Performing V COLORIS: Ștefan Diaconu – flaut / flute, Felicia-Gabriela Greciuc – oboi / oboe, Jonas Lyskjær Frølund – clarinet, Constantin Barcov – fagot / bassoon, Niklas Kallsoy Mouritsen – corn / horn

[înregistrare realizată în DKDM Concert Hall, 1.09.21, video Klavs Kehlet Hansen, audio Federico Mattioli, în cadrul concertului de debut al oboistei F.G. Greciuc / recording at DKDM Concert Hall, 1.09.21, video Klavs Kehlet Hansen, audio Federico Mattioli, during oboe player F.G. Greciuc’s debut concert]

 

Ghenadie Ciobanu (MD) – “Expanding Space” pentru acordeon / for accordion (2021)

  • Interpretează / Performing: Radu Rățoi

[înregistrare din festivalul Zilele Muzicii Noi, Sala cu orgă din Chișinău / recording from the New Music Days Festival, Organ Hall in Chișinău]

 

Adrian Iorgulescu (RO) – “Intersecții” pentru trio de percuții şi voce / “Intersections” for percussion trio and voice (2018)

  • Interpretează / Performing PERCUTISSIMO: Amelia Trifu – percuție şi voce / percussion and voice, Patrick Cojerean – percuție / percussion şi Doru Roman – percuție şi coordonare muzicală / percussion and musical coordination

[înregistrare realizată la Liceul de artă „Ion Vidu” din Timişoara / recorded at the „Ion Vidu” Art Lyceum in Timişoara]

***

Octavian Nemescu (1940-2020) – “Efemeridă” (2020, p.a.a. / WP)

“Efemerida” este ultima lucrare scrisă pe care a lăsat-o Octavian Nemescu înainte de plecarea din această lume, purtând un mesaj puternic. Totul pe Pământ este efemer, trecător. Estetica comprimării temporale întâlnită în ciclul său “Spectacol pentru o clipă”, se întrezărește și în această piesă pentru 5 viori și violoncel, care vine și pleacă cu repeziciune. Dacă nu ești atent, nici nu îți dai seama ce s-a întâmplat. Este un prilej de reflecție asupra prezentului, a clipei ce trebuie trăită plenar, cu intensitate. (Irinel Anghel)

“Ephemeride” is the last work left for us by Octavian Nemescu before leaving this world, bearing a strong message. Everything on this Earth is ephemeral, unenduring. One can glimpse something from the aesthetics of time-compression from his “Spectacle for One Instant” cycle, in this piece for 5 violins and cello that comes and goes very quickly. If you are not paying attention, you can barely understand what happened. It’s an opportunity to reflect upon the present, upon the moment that must be fully and intensively lived. (Irinel Anghel)

Doina Rotaru (1951) – “Lumina” (2021, p.a.r. / RP) – in memoriam Octavian Nemescu

Am scris această lucrare în amintirea unui prieten foarte drag, plecat (acum un an) dintre noi, compozitorul Octavian Nemescu, creator de lumi sonore unice, cu semnificații și frumuseți deosebite. Prezența sa iradia Lumină. De la numele său am preluat intervalul de octavă cu care se deschide lucrarea. Spațiul sonor se desface într-un evantai uriaș iar lumina diatonică spectrală se distorsionează treptat spre clopote stranii. În secțiunea centrală a lucrării, peste o pedală gravă obsesivă, un spațiu gol și trist se umple treptat cu fragmente dintr-un bocet cules de Bela Bartók  din regiunea Bihor (România) (care se înlănțuie și se suprapun într-o desfășurare variațională). Jalea și durerea resemnată sunt alternate cu momente de încrâncenare  dramatică. În final, ascensiunea lentă a unei sugestii de rugăciune conduce la un citat luminos din partea a 2-a a Concertului nr. 23 pentru pian de Mozart. Lucrarea a fost scrisă pentru cei cinci muzicieni minunaţi care alcătuiesc cvintetul V. Coloris, cu o dedicaţie specială pentru Felicia și Ștefan, pe care îi cunosc și îi apreciez de multă vreme. (Doina Rotaru)

I wrote this work in loving memory of a very dear friend who passed away (a year ago), the composer Octavian Nemescu, creator of unique sonorous worlds, with special meanings and beauties. His presence exuded Light. From his name I have taken the octave interval with which the work commences. The sonic space unfolds in a huge fan and the spectral diatonic light gradually distorts towards eerie bells. In the central section of the work, over an obsessive low-pitched pedal, an empty and sad space is gradually filled with fragments of a lamentation collected by Bela Bartók from the region of Bihor (Romania) (which interwine and juxtapose in a variational unfolding). Resigned mourning and grief alternate with moments of dramatic bitterness. Finally, the slow ascent of a suggestive prayer leads to a luminous quotation from the second part of Mozart’s Piano Concerto No. 23. The work was written for the five wonderful musicians who form the V. Coloris quintet, with a special dedication to Felicia and Stefan, whom I have known and appreciated for a long time. (Doina Rotaru) 

Ghenadie Ciobanu (1957) – “Expanding Space” (2021)

Pe fundalul unui gol permanent, nemișcător al spațiului apare dorința sunetelor de a fi, de a se coagula în forme sonore de diferite dimensiuni și densități. Jocul apariției firave și răspândirii al sonoriăților se asociază cu cel al răspândirii luminii, iar procesele de apariție, creștere, schimbare și topire în spațiu ale formelor sonore se asociază, la rândul lor, – simbolic și totodată mistic – cu originea formelor de viață.

Against the backdrop of a permanent, motionless void of space comes the desire of sounds to be, to coagulate into sound forms of different sizes and densities. The play of the delicate appearance and spreading of sounds is associated with that of the spreading of light, and the processes of appearance, growth, change and melting in space of sound forms are in turn associated – symbolically and mystically – with the origin of life forms.

Adrian Iorgulescu (1951) – “Intersecții” (2018)

Titlul însuşi dezvăluie câteva dintre caracteristicile lucrării, concepută şi realizată într-o perspectivă post-modernă. Concret, este vorba despre aliajul unor elemente aparent sau real noncoezive, puse în stare de “conviețuire”. Mă refer, astfel, la combinarea unor surse ritmice provenite din arealul european (balcanic şi sud-mediteranean), cu altele din spațiul latino-american. Conjuncțiile şi disjuncțiile contaminează însă şi palierul constructiv, la nivelul adecvării modulelor şi secțiunilor, viteza de înaintare a fluxului, dialogul vocal-instrumental, precum şi intervențiile complementare, individuale sau unitare, dintre cei trei percuționişti.

The very title unveils some of the characteristics of this work, conceived and realized in a post-modern perspective. Namely, the mixture of various elements, non-cohesive in an apparent or real way, made to coexist with each other. I am thus referring to combining rhythmical sources from the European areal (Balkan and Southern Mediterranean) with others from the Latin-American space. The conjunctions and disjunctions contaminate as well the architecture of the work – on the level of organizing the modules and sections, of the speed of the musical flux, of the vocal-instrumental dialogue –, as well as the complementary interventions, both individual or united, between the three percussionists.

Traducere / Translation: Ana Lica, Diana Rotaru