CRONICA: Trio Wahnsinn în Festivalul SIMN

SIMN 2019

Maria Alexandru: Trio Wahnsinn în Festivalul SIMN

Duminică, 26 mai, în sala “Auditorum” a UNMB au putut fi audiate, sub egida SIMN, o serie de lucrări în primă audiție absolută, semnate de compozitori din Suedia, Letonia, România și Germania. Interpretarea acestora a revenit ineditului ansamblu Wahnsinn, format din trei interpreți de marcă: Marius Ungureanu (violă), Barrie Webb (trombon) și Erik Sandberg (corn).

Atmosfera primei piese din program, Impermanence, aparținând compozitorului leton Edgars Cirulis, a fost dată de alternarea a două stări contrastante, una prin care se accentua ideea de mișcare și alta ce crea o senzație de plutire a materiei. Viola s-a impus ca instrument central, unificând legăturile cu celelalte două instrumente.

Cea de-a doua lucrare, Vortices, semnată de Mika Pelo, a impus sonorități incandescente, pline de culoare. Intonată într-un registru mediu, cu un intro mișcat și o parte dezvoltătoare lentă, lucrarea a sugerat acea „visare controlată” prin care compozitorul suedez și-a descris metoda de compoziție.

Compoziția Entanglement a Liviei Teodorescu-Ciocănea semnifică metaforic ideea de „inseparabilitate cuantică” prin care două particule pot comunica de la distanțe cosmice. Vizând această comunicare pe plan timbral, intonațional și structural, explorând registrul grav spre mediu al celor trei instrumente, compozitoarea a mizat pe o amplificare constantă a tensiunii discursului sonor.

O lucrare spectaculoasă s-a dovedit și cea a compozitorului Gabriel Mălăncioiu, denumită Agnis după zeul ce reprezintă focul în mitologia vedică. Introducerea antrenantă creată cu ajutorul unui ritm pregnant, incisiv constituie leitmotivul întregii lucrări, sugerând imaginea unei lupte. Instrumentele alunecă pe rând din unisonul inițial, asemenea unei flăcări ce își mărește volumul necontrolat.

Lucrarea verwirrung a Violetei Dinescu a reflectat o abordare ingenioasă a formației, la care s-a adăugat o a patra dimensiune, vocea. Inserarea în partitură a unei notații libere, prin care interpretul a fost pus, într-o oarecare măsură, și în ipostaza de compozitor, și-a pus amprenta asupra discursului sonor, alcătuit din mai multe secțiuni contrastante. Prima dintre acestea, redată de violă, realizează un joc imitativ: mai întâi al vocii cu ajutorul instrumentului și apoi al violei cu ajutorul vocii. Ultima secțiune aduce din nou elemente incitante sonor, instrumentiștii dispersându-se prin sală și recitând în șoaptă texte ale poetei Eva Maria Berg.

Dincolo de diversitatea sonorităţilor, maniera de interpretare a trio-ului Wahnsinn a fost una strălucită, plină de savoare. Am asistat la o diversitate de concepţii sonore şi o asiduă explorare a posibilităţilor timbrale puse la dispoziţie de acest ansamblu.