EROS KAI THANATOS (Meridian 2021)

Festivalul Internațional MERIDIAN – Ediția a XVI-a – PLANETARIUM – 7-14 noiembrie 2021

MERIDIAN International Festival – 16th edition – PLANETARIUM – November 7-14, 2021

 

Sâmbătă 13 noiembrie / Saturday November 13th

 

17:00 / 5 p.m.

Auditorium UNMB / Auditorium NUMB

Live streaming

 

ISCM Collaborative Series

EROS KAI THANATOS

Maria BÎLDEA – harpă / harp & Sergiu NĂSTASĂ – vioară / violin

Program:

Ulpiu Vlad (RO) – “Gri şi rezonanțe II” pentru harpă şi vioară / “Resonanced in the Future” for harp and violin (2020, p.a.a. / WP)

Cândido Lima (PT) – “Oi In Lov” pentru vioară solo / for solo harp (1997, p.a.r. / R.P.) [Miso Music Portugal]

Dan Dediu (RO) – “Requiem” pentru harpă solo / for solo harp (1987)

Theodore Antoniou (GR) – “Gran Duo Romantique” pentru harpă şi vioară / for harp and violin (p.a.r. / RP)

 

***

Ulpiu Vlad (1945) – “Gri şi rezonanțe II” (2020, p.a.a. / WP)

Lucrarea „Gri și rezonanțe II”pentru vioară și harpă – este realizată dintr-un număr de structuri puternic individualizate, ce se succed şi se întrepătrund firesc în tensiunea aceluiași arc expresiv. În scopul nuanţării împletirii configuraţiilor fixe cu cele variabile, sunt prezente în partitură sisteme de notaţie diferite, respectiv: clasică-tradiţională. notaţia cu diferite grade de determinare selectivă şi notaţia concentrată, ce cuprinde un număr de elemente muzicale mai mare decât poate să fructifice interpretul concomitent, însoţite de o serie de indicaţii componistice. Apelarea la  sistemele de notaţie amintite, fie separat fie în diferite combinaţii, este determinată de substanţa expresiei artistice, derivată din folosirea materialului muzical pe principiile complementarităţii şi potenţării reciproce.

Din punct de vedere al materialului sonor, piesa cuprinde totalul cromatic, în care sunt accentuate construcţii modale diferenţiate, în sensul impunerii unor structuri limitate din punct de vedere al înălţimilor. Un rol aparte revine melodiei, prezentă, mai ales la vioară, sub multiple forme ce amintesc etosul românesc.

Sistemul ce cuplează elementele operei muzicale, la nivel lăuntric al tuturor componentelor, funcţionează între elementele determinate şi cele selectiv determinate, evidenţiind categorii sintactice complexe, a căror evoluţie culminează în secţiuni de virtuozitate pluridimensională, solicitând interpreţilor evidente calităţi tehnice şi creatoare.

The work “Gray and Resonances II” – for violin and harp – is made up of a number of highly individualized structures, which follow and naturally intertwine in the tension of the same expressive arc. In order to nuance the interweaving of fixed and variable configurations, different systems of notation are present in the score, namely: classical-traditional notation, notation with varying degrees of selective determination, and concentrated notation, comprising a greater number of musical elements than the performer can exploit at the same time, accompanied by a series of compositional indications. The use of the above systems of notation, either separately or in various combinations, is determined by the substance of artistic expression, derived from the use of musical material on the principles of complementarity and mutual reinforcement. 

From the point of view of the sound material, the piece comprises the chromatic total, in which differentiated modal constructions are emphasized, in the sense of imposing limited structures in terms of pitches. A special role is given to the melody, present, especially on the violin, in multiple forms reminiscent of the Romanian ethos. 

The system that links the elements of the musical work, at the inner level of all the components, operates between determined and selectively determined elements, highlighting complex syntactic categories, whose evolution culminates in sections of multidimensional virtuosity, requiring from the performers evident technical and creative qualities. 

Cândido Lima (1939) – “Oi In Lov” (1997, p.a.r. / R.P.) [Miso Music Portugal]

La fel ca în multe alte piese, compozitorul se bucură de jocul cu onomatopeele și cu polisemantismul cuvintelor. “Oi In Lov”, este o anagramă a cuvântului “violino” (“vioară”) și un ecou al versului “All you need is love”. Cu toate acestea, dacă au aceste lucruri legătură cu muzica este o altă problemă. Sufletul, lirismul și vitalitatea sunetului coexistă ca centru al obiectelor muzicale. Fluxul timpului și armonia, ordonate pe mai multe structuri intervalice în jurul unei axe sonore, se îmbină cu angularitatea liniei melodice, polifonia virtuală, intensitatea sonoră, modurile de producere a sunetului. Cu toate acestea, vioara nu există: există doar sunetul. Se citește, acrobatic, “Oi In Lov”, dar ritmul de trei silabe (foneme) indică lumea emoțională a versului lui John Lennon, sunetul compozitorului, al interpretului și al ascultătorului. Lucrarea este dedicată tuturor îndrăgostiților, reali sau abstracți (“à l’amour sous toutes ses formes”, spunea într-o zi Xenakis despre “Anaktoria” dedicată lui Sapho), și prietenilor care se află la originea partiturii, Radu Ungureanu, care mi-a cerut să compun piesa, și Suzanna Lidegran, care m-a făcut să o termin, și care a interpretat-o în primă audiție și a prezentat-o în Portugalia și în alte câteva țări.

As in so many other titles, the composer enjoys playing with the onomatopoetical sound, and the meanings of words in one word. “Oi In Lov”, is an anagram of “violino” (“violin”) and an echo of the verse, “All you need is love”. Yet, whether it has something to do with the music is another matter. The soulful, the lyrical and the vitality of sound coexist as the centre of the musical objects. The flow of time and harmony, structured on several intervallic structures around an axis sound, blend with

the angularity of the melodic line, the virtual polyphony, loudness, modes of sound production. However, the violin does not exist: there is only the sound. It reads, acrobatically, “Oi In Lov”, but the rhythm of three syllables (phonemes) indicates the emotional world of the verse of John Lennon, the sound of the composer, the performer and the listener. The work is dedicated to all lovers, real or abstract (“à l’amour sous toutes ses formes”, said one day Xenakis about “Anaktoria” dedicated to Sapho), and to friends who are in the origin of the score, Radu Ungureanu who asked me to compose the piece, and Suzanna Lidegran who made me finish it, and who gave its first performance and has been presenting it in Portugal and several other countries. 

Dan Dediu (1967) – “Requiem” (1987)

Am scris „Requiem” pentru harpă la 20 de ani, pentru Maria Bâldea, care-mi era colegă. Ideea de bază era să lucrez doar cu câteva sunete până spre final, când are loc o izbucnire de lumină, dublată de un haiku al lui Nichita Stănescu, șoptit de către interpretă. Nu mi-am făcut atunci o copie a partiturii (se găseau greu aparetele de copiat pe vremea aceea, în 1987), iar originalul a rămas la Maria Bâldea. Sincer, uitasem că scrisesem această piesă la moartea bunicii mele. Dar iată că Maria a păstrat partitura și mi-a spus că a tot cântat piesa, ba chiar mi-a făcut și o copie a ei, între timp. Aceasta este, pe scurt, povestea unui Requiem dispărut și reapărut.

I wrote „Requiem” for harp when I was 20, for Maria Bâldea, who was my colleague. The basic idea was to work with just a few sounds until towards the end, when there is a burst of light, doubled by a haiku by Nichita Stănescu, whispered by the performer. I didn’t make a copy of the score at the time (copy machines were hard to find at the time, in 1987), and the original remained with Maria Bâldea. Frankly, I had forgotten that I had written this piece when my grandmother died. But Maria kept the score and told me that she had been playing it over and over again, and even made me a copy of it in the meantime. This, in short, is the story of a Requiem that disappeared and reappeared.

Theodore Antoniou (1935-2018) – “Gran Duo Romantique” (p.a.r. / RP)

Theodore Antoniou a fost un compozitor și dirijor grec. Lucrările sale variază de la opere și lucrări corale la muzică de cameră, de la muzică de film și de teatru la lucrări instrumentale solo. Pe lângă cariera sa de compozitor și dirijor, a fost profesor de compoziție la Universitatea din Boston. Educația sa a inclus studii de vioară, voce și compoziție la Conservatorul Național din Atena, la Conservatorul Elen, și dirijat atât la Hochschule für Musik, cât și la Centrul Internațional de Muzică din Darmstadt. A fost membru al Academiei din Atena. În 2004, a primit Premiul Herder din partea Alfred Toepfer Stiftung F.V.S.

Theodore Antoniou  was a Greek composer and conductor. His works vary from operas and choral works to chamber music, from film and theatre music to solo instrumental works. In addition to his career as composer and conductor, he was professor of composition at Boston University. His education included studies in violin, voice, and composition at the National Conservatory of Athens, the Hellenic Conservatory, and conducting at both The Hochschule für Musik and the International Music Centre in Darmstadt. He was a member of the Academy of Athens. In 2004, he was awarded the Herder Prize from the Alfred Toepfer Stiftung F.V.S.

 

Comments are closed.